Cressida (satelit)

În lumea de astăzi, Cressida (satelit) este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. Fie la nivel personal, profesional sau social, Cressida (satelit) a reușit să stârnească interesul unei game largi de persoane și organizații. Impactul său s-a reflectat în diverse domenii, de la tehnologie la divertisment, inclusiv sănătate și educație. În acest articol, vom explora Cressida (satelit) în profunzime, analizând implicațiile, provocările și posibilele soluții ale acestuia. În plus, vom examina modul în care Cressida (satelit) a evoluat de-a lungul timpului și impactul pe care l-a avut asupra societății moderne.

Există și un asteroid numit 548 Kressida.
Cressida

Imagine îmbunătățită Voyager 2 cu Cressida
Descoperire
Descoperit deStephen P. Synnott⁠(d) / Voyager 2
Dată descoperire9 ianuarie 1986
Denumiri
Denumire MPCUranus IX
Pronunție/kre'sːi.da/
Denumit după
Χρησίδα⁠(d)
AtributeCressidian /kre.sːi.di'an/
Caracteristicile orbitei
Raza medie a orbitei
61.766,730 ± 0,046 km[1]
Excentricitate0,00036 ± 0,00011[1]
Perioadă orbitală
0,463569601 ± 0,000000013 zile[1]
Înclinație0,006 ± 0,040° (față de ecuatorul lui Uranus)[1]
SatelițiUranus
Caracteristici fizice
Dimensiuni92 × 74 × 74 km[2]
Raza medie
39,8 ± 2 km[2][3][4]
Suprafață
~20.000 km2[a]
Volum~260.000 km3[a]
Masă2,5±0,4×1017 kg[5]
Densitate medie
0,86±0,16 g/cm3[5]
~0,013 m/s2[a]
~0,034 km/s[a]
sincronă[2]
zero[2]
Albedo
Temperatură~64 K[a]

Cressida /kre'sːi.da/ este un satelit interior al lui Uranus. A fost descoperit din imaginile realizate de Voyager 2 pe 9 ianuarie 1986 și a primit denumirea temporară S/1986 U 3. A fost numit după Cressida, fiica troiană a lui Calchas, o eroină tragică care apare în piesa lui William Shakespeare, Troilus și Cresida (precum și în poveștile lui Geoffrey Chaucer și alții). Este desemnat și Uranus IX.

Cressida aparține grupului de sateliți Portia, care-i include pe Bianca, Desdemona, Juliet, Portia, Rosalind, Cupid, Belinda și Perdita. Acești sateliți au orbite și proprietăți fotometrice similare. În afară de orbita sa, raza de 41 km și albedo-ul geometric de 0,08, nu se știe practic nimic despre ea.

În imaginile Voyager 2, Cressida apare ca un obiect alungit, axa sa majoră îndreptată spre Uranus. Raportul axelor sferoidului prolat al lui Cressida este de 0,8 ± 0,3. Suprafața sa este de culoare gri.

Cressida orbitează aproape de o rezonanță de 3:2 cu inelul η, unul dintre inelele lui Uranus. Perturbațiile formei inelului oferă o modalitate de a măsura masa lui Cressida, care s-a dovedit a fi de 2,5±0,4 ×1017 kg. Cressida este singurul satelit mic al lui Uranus pentru care masa a fost măsurată direct.

Cressida se poate ciocni cu Desdemona în următorii 100 de milioane de ani.

Vezi și

Referințe

Note explicative

  1. ^ a b c d e Calculat pe baza altor parametri.

Citații

  1. ^ a b c d Jacobson, R. A. (). „The Orbits of the Inner Uranian Satellites From Hubble Space Telescope and Voyager 2 Observations”. The Astronomical Journal. 115 (3): 1195–1199. Bibcode:1998AJ....115.1195J. doi:10.1086/300263. 
  2. ^ a b c d Karkoschka, Erich (). „Voyager's Eleventh Discovery of a Satellite of Uranus and Photometry and the First Size Measurements of Nine Satellites”. Icarus. 151 (1): 69–77. Bibcode:2001Icar..151...69K. doi:10.1006/icar.2001.6597. 
  3. ^ a b „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL (Solar System Dynamics). . Accesat în . 
  4. ^ a b Williams, Dr. David R. (). „Uranian Satellite Fact Sheet”. NASA (National Space Science Data Center). Accesat în . 
  5. ^ a b Chancia, Robert. A.; Hedman, Matthew M.; French, Richard G. (). „Weighing Uranus' moon Cressida with the η ring”. The Astronomical Journal. 154 (4): 153. arXiv:1708.07566 Accesibil gratuit. Bibcode:2017AJ....154..153C. doi:10.3847/1538-3881/aa880e. 
  6. ^ Karkoschka, Erich (). „Comprehensive Photometry of the Rings and 16 Satellites of Uranus with the Hubble Space Telescope”. Icarus. 151 (1): 51–68. Bibcode:2001Icar..151...51K. doi:10.1006/icar.2001.6596. 

Legături externe