Dracunculoză

Dracunculoză

Utilizarea unui băț de chibrit pentru a scoate un vierme de Guineea din piciorul unei ființe umane
Specialitateboli infecțioase
Helmintologie
tropical medicineModificați la Wikidata
Simptomemialgie
febră
greață
vomă
Mâncărime
urticarial allergic eruptionModificați la Wikidata
CauzeDracunculus medinensis  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9125.7
ICD-10B72
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM125.7  Modificați la Wikidata
DiseasesDB3945
eMedicineped/616
Patient UKDracunculoză
MeSH IDD004320

Dracunculoza, cunoscută și sub denumirea de boala viermelui de Guineea (guinea worm disease- GWD), este o infecție cauzată de viermele de Guineea.

Definiție și simptome

Infectarea survine în momentul în care o persoană bea apă care conține purici de apă infestați cu larve de vierme de Guineea. La început, nu există niciun fel de simptom. După aproximativ un an, persoana în cauză începe să resimtă o senzație de arsură dureroasă pe măsură ce femela de vierme formează o veziculă subcutanată, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Apoi, timp de câteva săptămâni, viermele perforează pielea pentru a ieși. În această perioadă, mersul sau lucrul pot fi dificil de realizat. Este foarte neobișnuit ca boala să determine moartea.

Cauze

Oamenii sunt singurele specii cunoscute care pot fi infectate cu viermele de Guineea. Viermele are o lățime de 1-2 milimetri, iar o femelă adult are o lungime cuprinsă între 60 și 100 de centimetri (masculii sunt mult mai scurți). În exteriorul organismului uman, ouăle pot supraviețui până la trei săptămâni. Trebuie să fie ingerate de puricii de apă în acest timp. În interiorul puricilor de apă, larvele pot supraviețui chiar și patru luni. Prin urmare, pentru a putea persista într-o anumită regiune, boala trebuie să se dezvolte la oameni în fiecare an. În mod obișnuit, diagnosticarea bolii poate fi făcută pe baza semnelor și simptomelor specifice.

Prevenire și tratament

Prevenirea se realizează prin diagnosticarea bolii în fazele incipiente și prin împiedicarea contactului rănii cu apa potabilă. Alte măsuri includ: un acces mai facil la apă curată sau, dacă acest lucru nu este posibil, filtrarea apei. De cele mai multe ori, simpla filtrare printr-un material textil este suficientă. Apa potabilă contaminată poate fi tratată cu o substanță chimică numită DFMG pentru a omorî larvele. Nu există medicamente sau vaccinuri împotriva bolii. Viermele poate fi îndepărtat încet, pe parcursul a câteva săptămâni, prin rularea lui pe un băț. Ulcerațiile formate de vierme ca urmare a ieșirii sale din organism pot fi infectate de bacterii. Este posibil ca durerea să persiste timp de câteva luni după ce viermele a fost îndepărtat.

Epidemiologie și istoric

În 2013 au fost raportate 148 de cazuri. Aceasta reprezintă o scădere față de 3,5 milioane de cazuri în 1986. În prezent, apare doar în 4 țări din Africa, față de 20 de țări în anii '80. Cea mai afectată țară este Sudanul de Sud. Aceasta va fi, cel mai probabil, prima boală parazitară eradicată. Boala viermelui de Guineea este cunoscută din timpuri străvechi. Este menționată în lucrarea egipteană de medicină Ebers Papyrus, datând din 1550 î.Hr.. Denumirea de dracunculoză derivă din Latină „necaz din cauza dragonilor mici“, în timp ce numele de „vierme de Guineea“ a apărut după ce europenii au văzut boala pe coasta Guineei Africa de Vest în secolul al XVII-lea. O specie similară viermelui de Guineea determină îmbolnăvirea altor animale. Se pare că acestea nu infectează oamenii. Este clasificată ca boală tropicală neglijată.

Referințe

  1. ^ Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019 
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m „Dracunculiasis (guinea-worm disease) Fact sheet N°359 (Revised)”. World Health Organization. martie 2014. Accesat în 18 martie 2014. 
  4. ^ a b c d e f g h i Greenaway, C (17 d.Hr.). „Dracunculiasis (guinea worm disease)”. CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne. 170 (4): 495–500. PMC 332717Accesibil gratuit. PMID 14970098. Mentenanță CS1: Pipe lipsă (link)
  5. ^ a b Cairncross, S; Tayeh, A; Korkor, AS (2012). „Why is dracunculiasis eradication taking so long?”. Trends in parasitology. 28 (6): 225–30. doi:10.1016/j.pt.2012.03.003. PMID 22520367
  6. ^ a b Junghanss, Jeremy Farrar, Peter J. Hotez, Thomas (2013). Manson's tropical diseases (ed. 23rd edition). Oxford: Elsevier/Saunders. p. e62. ISBN 9780702053061. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  7. ^ „Parasites - Dracunculiasis (also known as Guinea Worm Disease) Eradication Program”. CDC. 22 noiembrie 2013. Accesat în 19 martie 2014. 
  8. ^ Cook, Gordon (2009). Manson's tropical diseases (ed. 22nd ed.). : Saunders. p. 1506. ISBN 9781416044703. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  9. ^ „Guinea Worm Eradication Program”. The Carter Center. Carter Center. Arhivat din original la 11 martie 2015. Accesat în 1 martie 2011. 
  10. ^ a b Tropical Medicine Central Resource. „Dracunculiasis”. Uniformed Services University of the Health Sciences. Arhivat din original la 14 iunie 2015. Accesat în 15 iulie 2008. 
  11. ^ Barry M (iunie 2007). „The tail end of guinea worm — global eradication without a drug or a vaccine”. N. Engl. J. Med. 356 (25): 2561–4. doi:10.1056/NEJMp078089. PMID 17582064. Arhivat din original la 6 iulie 2010. Accesat în 27 decembrie 2015. 
  12. ^ a b Junghanss, Jeremy Farrar, Peter J. Hotez, Thomas (2013). Manson's tropical diseases (ed. 23rd edition). Oxford: Elsevier/Saunders. p. 763. ISBN 9780702053061. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  13. ^ „Neglected Tropical Diseases”. cdc.gov. 6 iunie 2011. Accesat în 28 noiembrie 2014.