Leishmanioză viscerală

Leishmanioză viscerală
Specialitateboli infecțioase  Modificați la Wikidata
Simptomeslăbire
febră
anorexie
splenomegalie
hepatomegalie
diaree
portal hypertension]
ascites]
anemie
Hipotensiune
Tahicardie  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică
Anamneză
Hemogramă
microscop optic
biopsie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9085.0  Modificați la Wikidata
ICD-10B55.0  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM085.0  Modificați la Wikidata
OMIM608207
DiseasesDB7070
MeSH IDD007898  Modificați la Wikidata

Leishmanioza viscerală (numită și kala-azar) sau „ febra neagră ” este o boală parazitară endemică, produsă de Leishmania donovani, protozoar răspândit în India și în bazinul mediteraneean. Este cea mai severă formă de leishmanioză și, fără un diagnostic și tratament adecvat, este asociată cu mortalitate mare.

Boala se transmite de la câine la om prin insecta numită flebotom.

Parazitul migrează către organele interne, cum ar fi ficatul, splina (deci „viscerală”) și măduva osoasă și, dacă este lăsat netratată, va duce aproape întotdeauna la moartea gazdei. Printre simptome se menționează: febră, scădere în greutate, oboseală, anemie, ulcer al mucoasei, umflare a ficatului și a splinei. O preocupare deosebită, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), este problema emergentă a co-infecției HIV/VL.

VL este al doilea cel mai mare ucigaș de paraziți din lume (după malarie), responsabil pentru aproximativ 20.000 până la 30.000 de decese în fiecare an în întreaga lume.

Upendranath Brahmachari a sintetizat ureea stibamină (carbostibamidă) în 1922 și a stabilit că este un substitut eficient pentru ceilalți compuși care conțin antimoniu în tratamentul VL cauzat de Leishmania donovani.

Note

  1. ^ Disease Ontology, accesat în 27 noiembrie 2020 
  2. ^ Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019 
  3. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
  4. ^ „WHO | Visceral leishmaniasis”. www.who.int. Arhivat din original la 15 iulie 2013. Accesat în 5 octombrie 2015. 
  5. ^ Das, Aritra; Karthick, Morchan; Dwivedi, Shweta; Banerjee, Indranath; Mahapatra, Tanmay; Srikantiah, Sridhar; Chaudhuri, Indrajit (1 noiembrie 2016). „Epidemiologic Correlates of Mortality among Symptomatic Visceral Leishmaniasis Cases: Findings from Situation Assessment in High Endemic Foci in India”. PLOS Neglected Tropical Diseases. 10 (11): e0005150. doi:10.1371/journal.pntd.0005150. ISSN 1935-2735. PMC 5117587Accesibil gratuit. PMID 27870870
  6. ^ „Leishmaniasis and HIV co-infection”. WHO. Arhivat din original la 19 februarie 2007. 
  7. ^ „Leishmaniasis”. WHO Fact sheet N°375. World Health Organization. Accesat în 23 septembrie 2014. 
  8. ^ Desjeux P. (2001). „The increase of risk factors for leishmaniasis worldwide”. Transactions of the Royal Society of Tropical Medicine and Hygiene. 95 (3): 239–43. doi:10.1016/S0035-9203(01)90223-8. PMID 11490989
  9. ^ Hazra, Krishnakoli (7 iulie 2023). „Upendranath Brahmachari—forgotten Bengali scientist behind kala-azar cure got 2 Nobel nods”. theprint.in. Accesat în 8 iulie 2023. 


Acest articol legat de patologie, o boală este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
Vezi Proiectul Medicină.