Dreapta creștină

În lumea de astăzi, Dreapta creștină este un subiect extrem de relevant și de actualitate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt interesați să învețe despre Dreapta creștină și să cunoască istoria, impactul și relevanța acestuia în societate. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Dreapta creștină a generat un mare interes în diferite domenii, de la cultură la știință. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Dreapta creștină și influența sa asupra lumii contemporane, oferind o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare a acestui subiect fascinant și intrigant.

Parte din seria despre
Conservatorism

Dreapta creștină, de asemenea denumită și dreapta religioasă, este un termen politic folosit pentru facțiunile politice creștine caracterizate printr-un puternic sprijin pentru politicile social-conservatoare și tradiționaliste.[1][2] Conservatorii creștini doresc să influențeze politica și politicile publice cu propriile interpretări asupra învățăturilor creștinismului.[3][4][5]

În Statele Unite, dreapta creștină este o coaliție informală ce s-a format în jurul unui nucleu de conservatori evangheliști și conservatori romano-catolici.[2][3][6][7][8] Dreapta creștină atrage sprijin suplimentar din partea protestanților, evreilor ortodocși și mormonilor, conservatori din punct de vedere politic.[2][6][9] Mișcarea din politica americană a devenit dominantă în conservatorismul american începând cu sfârșitul anilor 1970. Dreapta creștină a câștigat o influență puternică în cadrul Partidului Republican în timpul președinției lui Ronald Reagan în Statele Unite în anii 1980.[1][2][10][11][12][13] Influența sa provine din activismul de bază, precum și din concentrarea asupra problemelor sociale și a capacității de a motiva electoratul în jurul acestor probleme.[14] Face parte și din conservatorismul social din Statele Unite.

Dreapta creștină a avansat poziții social conservatoare în probleme precum creaționismul în învățământul public,[15] rugăciunea școlară,[16] cumpătarea[17] naționalismul creștin[18] sionismul creștin[2] și sabatismul duminical[19] precum și opoziția față de predarea evoluției biologice,[15] cercetarea celulelor stem embrionare,[20] drepturile LGBT,[4][10][16][21] educație sexuală,[22][23] avort, eutanasie,[2][16][24] consumul de droguri[2] și pornografie.[25] Deși termenul dreapta creștină este cel mai frecvent asociat cu politica din Statele Unite,[2] grupuri conservatoare creștine similare pot fi găsite și în culturile politice ale altor țări cu majoritate creștină.[26]

Note

  1. ^ a b Gannon, Thomas M. (). „The New Christian Right in America as a Social and Political Force”. Archives de sciences sociales des religions. Paris: Éditions de l'EHESS. 26 (52–1): 69–83. doi:10.3406/assr.1981.2226 Accesibil gratuit. ISSN 0335-5985. JSTOR 30125411. 
  2. ^ a b c d e f g h Ben Barka, Mokhtar (decembrie 2012). „The New Christian Right's relations with Israel and with the American Jews: the mid-1970s onward”. E-Rea. Aix-en-Provence and Marseille: Centre pour l'Édition Électronique Ouverte on behalf of Aix-Marseille University. 10 (1). doi:10.4000/erea.2753 Accesibil gratuit. ISSN 1638-1718. 
  3. ^ a b Miller, Steven P. (). „Left, Right, Born Again”. The Age of Evangelicalism: America's Born-Again Years. New York: Oxford University Press. pp. 32–59. doi:10.1093/acprof:oso/9780199777952.003.0003. ISBN 9780199777952. LCCN 2013037929. OCLC 881502753. 
  4. ^ a b Durham, Martin (). „The rise of the right”. The Christian Right, the Far Right, and the Boundaries of American Conservatism. Manchester and New York: Manchester University Press. pp. 1–23. ISBN 9780719054860. 
  5. ^ Sociology: understanding a diverse society, Margaret L. Andersen, Howard Francis Taylor, Cengage Learning, 2005, ISBN: 978-0-534-61716-5, ISBN: 978-0-534-61716-5
  6. ^ a b Deckman, Melissa Marie (). School Board Battles: The Christian Right in Local PoliticsNecesită înregistrare gratuită. Washington, D.C.: Georgetown University Press. p. 48. ISBN 9781589010017. Accesat în . More than half of all Christian right candidates attend evangelical Protestant churches, which are more theologically liberal. A relatively large number of Christian Right candidates (24 percent) are Catholics; however, when asked to describe themselves as either "progressive/liberal" or "traditional/conservative" Catholics, 88 percent of these Christian right candidates place themselves in the traditional category. 
  7. ^ Schweber, Howard (). „The Catholicization of the American Right”. The Huffington Post. Accesat în . In the past two decades, the American religious Right has become increasingly Catholic. I mean that both literally and metaphorically. Literally, Catholic writers have emerged as intellectual leaders of the religious right in universities, the punditocracy, the press, and the courts, promoting an agenda that at its most theoretical involves a reclamation of the natural law tradition of Thomas Aquinas and at its most practical involves appeals to the kind of common-sense, 'everybody knows,' or 'it just is' arguments that have characterized opposition to same-sex marriage ... Meanwhile, in the realm of actual politics, Catholic politicians have emerged as leading figures in the religious conservative movement. 
  8. ^ Melissa Marie Deckman (). School Board Battles: the Christian right in Local PoliticsNecesită înregistrare gratuită. Georgetown University Press. Indeed, such significant Christian Right leaders such as Pat Buchanan and Paul Weyrich are conservative Catholics. 
  9. ^ Smith, David Whitten; Burr, Elizabeth Geraldine (). Understanding World Religions: A Road Map for Justice and Peace. Rowman & Littlefield. p. 106. ISBN 9780742550551. 
  10. ^ a b Palmer, Randall; Winner, Lauren F. () . „Protestants and Homosexuality”. Protestantism in America. Columbia Contemporary American Religion Series. New York: Columbia University Press. pp. 149–178. ISBN 9780231111317. LCCN 2002023859. 
  11. ^ „Content Pages of the Encyclopedia of Religion and Social Science”. Arhivat din original la . 
  12. ^ Williams 2010, pp. 1, 2.
  13. ^ Trollinger, William (). „Fundamentalism turns 100, a landmark for the Christian Right”. The Conversation. ISSN 2201-5639. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Green2006
  15. ^ a b Edis, Taner (august 2020). „Is There A Political Argument For Teaching Evolution?”. Marburg Journal of Religion. University of Marburg. 22 (2): 1–26. doi:10.17192/mjr.2020.22.8304. ISSN 1612-2941. Accesat în . 
  16. ^ a b c McKeegan, Michele (). „The politics of abortion: A historical perspective”. Women's Health Issues. Elsevier on behalf of the Jacobs Institute of Women's Health. 3 (3): 127–131. doi:10.1016/S1049-3867(05)80245-2. ISSN 1878-4321. PMID 8274866. 
  17. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite RozellGreenJelenWilcox2003
  18. ^ Zubovich, Gene (). „The Christian Nationalism of Donald Trump”. Religion and Politics (în engleză). Washington University in St. Louis. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Bowers, Paige (). „Will the Recession Doom the Last Sunday Blue Laws?”. Time (în engleză). Accesat în . Those states — Georgia, Connecticut, Texas, Alabama and Minnesota — enjoy overwhelming voter support for an extra day of sales, but face opposition from members of the Christian right, who say that selling on Sunday undermines safety and tears apart families. 
  20. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite embryonic stem cells
  21. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Herman
  22. ^ di Mauro, Diane; Joffe, Carole (). „The religious right and the reshaping of sexual policy: An examination of reproductive rights and sexuality education”. Sexuality Research & Social Policy (în engleză). 4 (1): 67–92. doi:10.1525/srsp.2007.4.1.67. ISSN 1553-6610. 
  23. ^ Bouma, Gary D. (). „Young people want sex education and religion shouldn't get in the way”. The Conversation (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Petersen
  25. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Kaplan
  26. ^ Sotelo, María Victoria; Arocena, Felipe (iulie 2021). „Evangelicals in the Latin American political arena: The cases of Brazil, Argentina, and Uruguay”. SN Social Sciences. Springer Nature. 1 (180). doi:10.1007/s43545-021-00179-6 Accesibil gratuit. ISSN 2662-9283.