În zilele noastre, Heparină este o temă recurentă în viața noastră. De la apariție, a generat un mare impact asupra societății, provocând schimbări semnificative în modul în care trăim și ne raportăm la mediul nostru. Nu contează dacă ești un expert în domeniu sau doar un hobbyist, Heparină a captat atenția tuturor, generând dezbateri pasionale și stârnind un interes din ce în ce mai mare. În acest articol vom explora în profunzime impactul Heparină asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre, analizând implicațiile sale și luând în considerare influența sa în viitor.
Heparină | |
![]() | |
![]() | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 9005-49-6 |
DrugBank | DB01109 ![]() |
ChemSpider | 17216115 ![]() |
UNII | T2410KM04A[1] ![]() |
KEGG | C00374 ![]() |
ChEMBL | CHEMBL1909300[1] ![]() |
Cod ATC | B01 AB |
InChI | InChI=InChI=1S/C26H41NO34S4/c1-4(28)27-7-9(30)8(29)6(2-52-63(43,44)45)53-24(7)56-15-10(31)11(32)25(58-19(15)21(36)37)55-13-5(3-62(40,41)42)14(60-64(46,47)48)26(59-22(13)38)57-16-12(33)17(61-65(49,50)51)23(39)54-18(16)20(34)35/h5-19,22-26,29-33,38-39H,2-3H2,1H3,(H,27,28)(H,34,35)(H,36,37)(H,40,41,42)(H,43,44,45)(H,46,47,48)(H,49,50,51)/t5-,6+,7+,8+,9+,10+,11+,12-,13-,14+,15-,16-,17+,18+,19-,22-,23?,24+,25+,26-/m0/s1 |
Date clinice | |
Cale de administrare | injecție subcutanată injecție intravenoasă ![]() |
Date farmacocinetice | |
Biodisponibilitate | neregulat |
Metabolism | hepatic |
Timp de înjumătățire | 1,5 ore |
Mod de excreție | urină |
Date chimice | |
Formulă | C12H19NO20S3 |
Masă molară | 12000–15000 g/mol |
Statut legal | |
Statut legal | prescripție |
Modifică date / text ![]() |
Heparina este un anticoagulant injectabil folosit pentru tratarea trombozei.[2] Poate avea unele efecte nedorite, precum trombocitopenia (nivel scăzut de trombocite) sau apariția unor hemoragii. [3] Este de asemenea utilizată în tratamentul infarctului miocardic și ca agent de anticoagulare în vacutainere, care sunt folosite pentru recoltarea sângelui. Heparina nefracționată (UFH) este heparina care nu a fost fracționată pentru izolarea moleculelor cu masă molară mică.
Rolul normal fiziologic al heparinei în organism este neclar. Heparina este de obicei depozitată în mastocite și eliberată numai în interiorul sistemului circulator, numai în zonele traumatizate. O teorie susține că heparina, în loc să aibă rol de anticoagulant, are ca rol principal apărarea în aceste zone împotriva bacteriilor și a altor materiale străine.[4] În natură, heparina este răspândită sub forma unui polimer a cărui catenă variază în dimensiune.
Un efect advers important este trombocitopenia indusă de heparină (TIH), cauzată de o reacție imunologică ce determină degradarea patologică a plachetelor. În final se ajunge la trombocitopenie. De obicei, această condiție poate fi inversată prin oprirea tratamentului.
Heparina este contraindicată persoanelor care au risc ridicat de hemoragie. Antidotul heparinei este sulfatul de protamină.