Incluziuni citoplasmatice

În acest articol ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Incluziuni citoplasmatice, un subiect care a captat atenția academicilor, a oamenilor de știință și a pasionaților deopotrivă. De la impactul său asupra societății până la aplicațiile sale în viața de zi cu zi, Incluziuni citoplasmatice s-a dovedit a fi un subiect de interes universal. În acest sens, vom explora istoria sa, evoluția și posibilele sale implicații viitoare. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție asupra Incluziuni citoplasmatice, un subiect care, fără îndoială, și-a pus amprenta în lumea de astăzi.

]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2013
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Incluziunile citoplasmatice, numite și incluziuni ergastice, sunt organite celulare specifice. Acestea se formează în urma metabolismului celular, fiind produse organice sau anorganice.

Incluziunile se găsesc atât la procariote cât și la eucariote, prezentând sau nu membrană. Uneori, la eucariote pot fi delimitate de o membrană continuă (pigmenți).

Incluziunile ergastice sunt depozitate in vacuole, citoplasma si perete celular (si nu numai), dar pot fi: anorganice și organice.

  • Incluziunile ergastice anorganice
Sunt reprezentate de cristale de oxalat de calciu, carbonat de calciu, sulfat de calciu și dioxid de siliciu.
În unele celule vegetale, acizii organici toxici se combină cu cationii de calciu sau mangan și precipită sub formă de cristale insolibile care nu mai sunt toxice (de exemplu, acidul oxalic sau acidul pectic se combină cu ionii de calciu formând oxalat de calciu sau pectat de calciu care se dispun în citoplasmă ca incluziuni).
  • Incluziunile ergastice organice
Exemple: amidonul (in celulele unor seminte), inulina, gutaperca, rășinile, grăsimile (ex. acid poli-beta-hidroxibutiric), taninuri, mucilagii, glicogen (in celulele hepatice), melanina (in celulele dermice) etc.

Referințe și note


Stub icon Acest articol despre biologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.