În acest articol, vom explora impactul József Eötvös asupra societății noastre actuale. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, József Eötvös a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Fie ca o figură proeminentă în istorie, un subiect de dezbatere astăzi sau un eveniment care a marcat un înainte și un după, József Eötvös a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii în care trăim. Printr-o analiză detaliată, vom examina modul în care József Eötvös a influențat diferite domenii, relevanța sa în contextul actual și posibilele implicații pentru viitor. Alăturați-vă nouă în această călătorie fascinantă pentru a descoperi mai multe despre József Eötvös și impactul său asupra societății noastre!
József Eötvös | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4] ![]() Buda, Imperiul Austriac[5] ![]() |
Decedat | (57 de ani)[6][3][7][2][4] ![]() Pesta, Austro-Ungaria ![]() |
Părinți | Eötvös Ignác ![]() |
Căsătorit cu | Rosty Ágnes (din )[8] ![]() |
Copii | Loránd Eötvös ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | scriitor politician ![]() |
Limbi vorbite | limba maghiară[3][9] limba germană[9] ![]() |
Activitate | |
Partid politic | Deák-párt[1], Felirati Párt[1] ![]() |
Semnătură | |
![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
József Eötvös (n. , Buda, Imperiul Austriac – d. , Pesta, Austro-Ungaria) a fost un politician liberal și scriitor maghiar, tatăl fizicianului Loránd Eötvös.
Începând cu anul 1841 s-a pronunțat pentru emanciparea evreilor din Ungaria, spre nemulțumirea majorității opiniei publice. La inițiativa sa, în anul 1848, Parlamentul Ungariei a adoptat legea pentru egalitatea în drepturi a evreilor. Punerea în aplicare a legii s-a lovit de opoziția cercurilor naționaliste. Legea a fost abrogată după înfrângerea Revoluției Maghiare de la 1848.
Încă în timpul Revoluției de la 1848 a avut divergențe de opinie cu Lajos Kossuth, cu al cărui radicalism nu a fost de acord. În urma acestor divergențe s-a retras la München. După Patenta din Februarie a revenit în Ungaria ca adept al loialiștilor, care preconizau reconcilierea cu Austria. A fost unul din colaboratorii fideli ai lui Ferenc Deák. Împreună cu István Széchenyi și cu Ferenc Deák a constituit „fracțiunea pacifistă” din timpul erei liberale (1860-1867).
În calitate de ministru al educației a susținut înființarea la Cluj a unei universități cu predare în limbile maghiară, română și germană. Demersurile sale au fost zădărnicite de cercurile naționaliste maghiare, care în anul 1872, la un an după moartea sa, au reușit înființarea Universității Franz Josef din Cluj, cu predare în limba maghiară și doar cu catedre de limba română, respectiv germană.
Lucrarea sa A nemzetiségi kérdés a fost tradusă în română de Sever Bocu sub titlul Chestiunea de naționalitate, Arad, Tipografia George Nichin, 1906.
A fost președinte al Academiei Maghiare de Științe, începând cu anul 1866.
Satul Otvești (în magiară: inițial Eötvösfalva, ulterior Eötvösd) a fost numit în cinstea lui Eötvös.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)