Astăzi, vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Justiție. Din timpuri imemoriale, Justiție a stârnit interesul și curiozitatea a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale în sfera culturală, Justiție a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte care fac din Justiție un subiect de interes universal, abordând atât trecutul, prezentul și viitorul său. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie captivantă prin istorie, evenimente actuale și posibilitățile pe care Justiție ni le rezervă.
Justiția este totalitatea instanțelor judecătorești dintr-un stat, menite să aplice legea și să înfăptuiască dreptatea.[2] Gânditorii în tradiția contractului social afirmă că justiția este derivată din acordul reciproc al tuturor celor interesați. În secolul al XIX-lea gânditorii utilitari, inclusiv John Stuart Mill, au declarat că justă este acțiunea care are cele mai bune consecințe.
Teoriile justiției distributive se preocupă de ceea ce este distribuit, între cine urmează să fie distribuite și care este distribuția propriu-zisă. Egalitariștii au susținut că justiția nu poate exista decât în coordonatele egalității. John Rawls a folosit un argument al contractului social pentru a arăta că justiția, și mai ales justiția distributivă, este o formă de corectitudine. Drepturile teoreticienilor în domeniul dreptului de proprietate (precum Robert Nozick) au de asemenea o viziune consecventă asupra justiției distributive și susțin că justiția bazată pe drepturile de proprietate maximizează bogăția globală a unui sistem economic. Teoriile justiției retributive se referă la pedeapsa pentru nelegiuiri. Justiția restaurativă (numită uneori și "justiție reparatorie") este o abordare a justiției care se concentrează asupra nevoilor victimelor și infractorilor.