Kripton

În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Kripton. De la origini și evoluție până la relevanța sa în societatea actuală, vom explora toate aspectele care fac din Kripton un subiect de interes și dezbatere. Vom afla despre diferitele sale fațete, impactul asupra vieții noastre și influența sa în sfera culturală și socială. Printr-o analiză detaliată și o privire profundă, vom descoperi tot ce are de oferit Kripton și cum a marcat un înainte și un după în istorie. Pregătește-te să te cufunzi în această călătorie captivantă și să descoperi toate fațetele care fac din Kripton o temă care merită explorată.

Kripton

Tub cu kripton

Liniile spectrale ale kriptonului
Brom ← Kripton → Rubidiu
Ar
   
 
36		 Kr
  
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Kr
Xe
Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Kripton, Kr, 36
Serie chimică gaze nobile
Grupă, Perioadă, Bloc 18, 4, p
Densitate 3749 kg/m³
Culoare Incolor
Număr CAS 7439-90-9
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică 83,798 u
Rază atomică 88 pm
Rază de covalență 110 pm
Rază van der Waals 202 pm
Configurație electronică 3d10 4s24p6
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 8
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară Gaz
Punct de topire -157.37°C ; 115.78 K
Punct de fierbere -153.4°C ; 119.45 K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 3
Capacitate termică masică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text Consultați documentația formatului
Nu confundați cu Krypton.

Kriptonul (simbol - Kr) este un element chimic monoatomic din grupa gazelor nobile, perioada a 4-a, care ocupă poziția 36 în tabelul periodic al elementelor. Este un element nereactiv, ca și celelalte gaze nobile, formând un singur compus cunoscut, fluorura de kripton (KrF2). Este un gaz rar, existând în atmosferă, o parte la 670.000. Se obține din distilarea fracționată a aerului lichid, și în stare pură este inodor și incolor. Este utilizat la tuburile fluorescente și la lumina stroboscopică, în aeroporturi, precum și la lămpile aparatelor foto sau la lasere.

Istoric

Sir William Ramsay, chimistul care a descoperit kriptonul

Kriptonul a fost descoperit în anul 1898 în Marea Britanie de Sir William Ramsay, un chimist scoțian și Morris Travers, un chimist englez, în reziduul rămas după evaporarea aproape a tuturor componentelor aerului lichid. Neonul a fost descoperit printr-o procedură similară de aceeași oameni doar peste câteva săptămâni.[1] William Ramsay a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1904 pentru descoperirea unei serii de gaze nobile, inclusiv kriptonul.

Note

  1. ^ William Ramsay, Morris W. Travers (). „On a New Constituent of Atmospheric Air”. Proceedings of the Royal Society of London. 63 (1): 405–408. doi:10.1098/rspl.1898.0051. 

Legături externe

Portal icon Portal Chimie