Legătură disulfurică

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Legătură disulfurică. De la origini până la evoluția sa de-a lungul timpului, vom explora fiecare fațetă a Legătură disulfurică și impactul său asupra societății. Prin diverse perspective și analize detaliate, vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant astăzi. Legătură disulfurică a fost subiectul unor intense dezbateri și controverse, iar scopul nostru este să oferim o viziune cuprinzătoare care să invite la reflecție și dezbatere. Fără îndoială, Legătură disulfurică este un subiect care merită să fie abordat cu seriozitate și meticulozitate și suntem siguri că acest articol va fi de mare interes pentru toți cititorii noștri.

O legătură sau o punte disulfurică (sau disulfidică) este un tip de legătură covalentă realizată prin oxidarea proteinelor, prin procese post-translaționale. Această legătură sau puncte se formează între atomii de sulf ale funcțiilor tiolice a două resturi de cisteină dintr-o secvență peptidică sau proteică. În mod analog, molecula rezultată prin legarea a două molecule de cisteină se numește cistină.

Formarea unei punți disulfurice

Proprietăți

Legăturile disulfurice sunt legături puternice, cu o energie de disociere a legăturii de 60 kcal/mol (251 kJ/mol). Totuși, fiind cu aproximativ 40% mai slabe decât legăturile carbon-carbon și carbon-hidrogen, sunt de obicei privite ca legături ce se pot desface ușor în cadrul multor molecule. Mai mult, datorită polarizabilității sulfului divalent, legătura S-S este susceptibilă ruperii de către agenți polari, atât electrofili, cât și nucleofili:[1]

RS–SR + Nu− → RS–Nu + RS−

O legătură disulfurică are o lungime de aproximativ 2,05 Å, fiind cu aproximativ 0,5 Å mai lungă decât o legătură de tip carbon-carbon.

Vezi și

Referințe

  1. ^ R. J. Cremlyn “An Introduction to Organosulfur Chemistry” John Wiley and Sons: Chichester (1996). ISBN 0-471-95512-4.