Limba osetă

Cu această ocazie, vrem să ne adâncim în lumea fascinantă a lui Limba osetă. Fie că sunteți interesat să aflați mai multe despre istoria sa, să înțelegeți importanța sa în societatea actuală sau pur și simplu să explorați numeroasele sale aplicații, acest articol este conceput pentru a vă oferi o perspectivă profundă și completă asupra subiectului. Prin analize ample și cercetare atentă, ne propunem să vă oferim informații relevante și actualizate care vă ajută să înțelegeți mai bine Limba osetă și impactul său asupra lumii din jurul nostru. Indiferent de nivelul dumneavoastră de cunoștințe anterioare pe această temă, sperăm că veți găsi acest articol informativ, distractiv și educativ. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare despre Limba osetă!

Limba osetă
Ирон ӕвзаг (Iron ævzag)
Vorbită în Rusia,

 Georgia
 Turcia

 Osetia de Sud
RegiuniCaucaz
Număr de vorbitoricca 640.000[1] (locul 89)
Sistem de scriereAlfabetul chirilic,
Alfabetul latin (1923-1937)<nr>Alfabetul georgian (1820-1954)
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înOsetia de Nord, Osetia de Sud
Organ de
reglementare		nu există vreo agenție oficială
ISO 639-1os
ISO 639-2oss
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)		oss
Răspândire în lume
Grupuri etnolingvistice în regiunea Caucazului
Grupuri etnolingvistice în regiunea Caucazului
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Limba osetă este o limbă iraniană de est vorbită în principal în Osetia de Sud și de nord. Este singura limbă supraviețuitoare vorbită de sciții pontici.[2]

Are două dialecte principale: iron (mai răspândit) și digor.

Fonologie

Comparație cu alte limbi

Deși limba osetă aparține limbilor iraniene, este foarte diferită de alte limbi iraniene. Chiar și limbile legate de osetine în grupul est-iranian, Yagnob și Pașto, diferă semnificativ de acestea.

Teoria originii scito-sarmato-alană a limbii osete este confirmată în special de prezența în vocabular și chiar de gramatică a unor contacte strânse și prelungite cu limbile slave și germanice.

Cea mai asemănătoare limbă cu oseta este limba maghiarilor iași (descendenți ai alanilor care s-au stabilit în Ungaria în secolul al XIII-lea), motiv pentru care în literatura de specialitate limba iașilor (în prezent dispărută) este deseori clasată ca dialect al limbii osete.

Sistem de scriere

Subiect-obiect-verb

Text oset scris cu alfabetul georgian dintr-o carte despre folclorul oset, publicată în 1940 în Osetia de sud

Textul în limba osetă poate fi recunoscut imediat din pricina utilizării caracterului chirilic „Æ, æ”, o literă ce nu poate fi găsită în nicio altă limbă care folosește alfabetul chirilic. Părintele limbii moderne osete literare este poetul național Kosta Hetagurov (1859-1906).[3]

O limbă literară ironă (iron) a fost formată în secolul XVIII, scrisă prin folosirea alfabetului chirilic în Rusia și a alfabetului georgian în Georgia. Prima carte în osetă a fost publicată în chirilică în anul 1798 iar în 1844 alfabetul a fost revizuit de către omul știință rus cu origini fino-suedeze, Anders Johan Sjögren. Un nou alfabet, bazat pe alfabetul latin, a fost făcut oficial în anii 1920, dar în 1937 un alfabet chirilic revizuit a fost introdus cu digrafe, care înlocuiau majoritatea diacriticelor ale alfabetului din 1844.

În 1920, I. Yaguzidze un abecedar al alfabetului georgian, adăugând trei litere alfabetului georgian.[4]

Alfabetul chirilic modern al limbii osete:
А/а, Ӕ/ӕ, Б/б, В/в, Г/г, Гъ/гъ, Д/д, Дж/дж, Дз/дз, Е/е, Ё/ё, Ж/ж, З/з, И/и, Й/й, К/к, Къ/къ, Л/л, М/м, Н/н, О/о, П/п, Пъ/пъ, Р/р, С/с, Т/т, Тъ/тъ, У/у, Ф/ф, Х/х, Хъ/хъ, Ц/ц, Цъ/цъ, Ч/ч, Чъ/чъ, Ш/ш, Щ/щ, Ъ/ъ, Ы/ы, Ь/ь, Э/э, Ю/ю, Я/я.

Alfabetul latin modern al limbii osete:
A/a, Æ/æ, B/b, C/c, Č/č, D/d, E/e, F/f, G/g, H/h, I/i, J/j, K/k, L/l, M/m, N/n, O/o, P/p, Q/q, R/r, S/s, Š/š, T/t, U/u, V/v, X/x, Y/y, Z/z, Ž/ž

Note

  1. ^ Ossetic | Ethnologue
  2. ^ Marius Sala, Ioana Vintilă- Rădulescu, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981, p. 190
  3. ^ Abaev, V. I. O schiță a gramaticii osetiene. Translated by Stephen P. Hill and edited by Herbert H. Paper, 1964
  4. ^ Tabel de corespondență între alfabetul oset și cel georgian

Bibliografie

  • Marius Sala, Ioana Vintilă- Rădulescu, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981, p. 190