Limba sorabă de jos
Subiectul Limba sorabă de jos este unul care a generat dezbateri și interes de mult timp. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Limba sorabă de jos a fost obiect de studiu, analiză și discuție în diferite domenii ale cunoașterii. Odată cu evoluția societății și progresele tehnologice, rolul lui Limba sorabă de jos a căpătat noi dimensiuni și a căpătat semnificații diferite. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Limba sorabă de jos și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în domeniul științific, Limba sorabă de jos rămâne un subiect intrigant care merită să fie explorat în profunzime.
| Sorabă de jos dolnoserbski, dolnoserbšćina | |
| Vorbită în | Germania |
|---|---|
| Regiuni | Brandenburg |
| Număr de vorbitori | aproximativ 14.000 |
| Sistem de scriere | alfabetul latin |
| Tipologie lingvistică | diversă, normal SVO |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | dsb |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | dsb  |
| SIL | dsb |
Harta Germaniei cu regiune unde sunt folosite limbi sorabe marcată în roșie. | |
| Puteți vizita Wikipedia în sorabă de jos. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba sorabă de jos (dolnoserbšćina, dolnoserbski) este o limbă slavă de vest minoritară, vorbită în regiunea istorică Luzacia Inferioară, astăzi o parte a Brandenburgului. Împreună cu altă limbă minoritară, sorabă de sus formează o ramură a limbilor slavice numită limbi sorabe. Prin comparație cu limbile vecine, sorabă de jos este mai similară cu poloneză, iar soraba de sus — cu cehă.
Soraba de jos mai este vorbită de un număr foarte mic de locuitori ai regiunii Błóta/Spreewald, situația ei oarecum semănând cu cea a limbii celtice manx care prin anii 1970 a încetat să mai fie întrebuințată în conversația cotidiană. La ora actuală există un singur preot vorbitor nativ de sorabă de jos, acela însă are în grijă parohia protestantă din Drjowk/Drebkau care se află în afara zonei de răspândire a limbii sorabe. Revista săptămânală Nowy casnik publică articole nu numai în soraba de jos, ci și în germană, iar numărul abonaților nu depășește cifra de 1000. Spre deosebire de Budyšin/Bautzen, centrul cultural al Luzaciei Superioare, unde totdeauna exista o minoritate sorabă, la Chośebuz/Cottbus, centrul cultural al Luzaciei Inferioare, practic nu locuiesc vorbitori de limba sorabă. În toată Luzacia, sau cel puțin în acea parte a ei unde după 1945 măcar o parte a populației s-a declarat de origine sorabă, indicatoarele rutiere sunt de obicei bilingve. În Chośebuz/Cottbus este un liceu unde tinerii din toată Luzacia Inferioară, precum și din parohia Slepo/Schleife (regiune în care s-a întrebuințat un dialect intermediar între soraba de sus și soraba de jos), învață sau se perfecționează în soraba de jos, deși aceasta nu este, de regulă, limba lor maternă. O mică comunitate a vorbitorilor de limba sorabă de jos a existat în Australia, fiind vorba de urmași ai emigranților stabiliți acolo în secolul al XIX-lea.
Vezi și
Legături externe
- en Limba sorabă de jos la Ethnologue
- de dsb Dicționar german-sorab Arhivat în , la Wayback Machine.
- cs dsb Kurs serskeje rěce / Bluń, dialoguri din manualul românesc Curs practic de limba sorabă transpuse într-un dialect din Luzacia centrală
