În acest articol vom explora subiectul Râul Ciulucul Mare, care a captat atenția și interesul multor oameni în ultimii ani. De la apariția sa, Râul Ciulucul Mare a stârnit o serie de dezbateri și reflecții în diverse domenii, generând un impact semnificativ asupra societății și culturii contemporane. Pe parcursul acestui text, vom aprofunda în multiplele fațete și dimensiuni care caracterizează Râul Ciulucul Mare, analizând relevanța acestuia în contextul actual și oferind noi perspective care invită la reflecție și dialog.
Râul Ciulucul Mare | |
Date geografice | |
---|---|
Zonă de izvorâre | s. Beleuți, raionul Fălești |
Cotă la izvor | 150 m.d.m. |
Emisar | Ciulucul Mic |
Cotă la vărsare | 39,2 m.d.m. |
Punct de vărsare | Verejeni |
Diferență de altitudine | 110,8 m |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 423 km² |
Lungimea cursului de apă | 58 km |
Date generale | |
Țări traversate | Republica Moldova ![]() |
Localizare | Raionul Sângerei, Republica Moldova |
Principalele localități traversate | Bilicenii Vechi, Sîngerei, Copăceni, Prepelița |
Modifică date / text ![]() |
Râul Ciulucul Mare este un afluent de stânga al râului Ciulucul Mic. Valea râului este slab șerpuitoare, cu lățimea de 0,5 km la izvor și se lărgește până la 5 km în cursul inferior. Albia râului este de 3-16 m neramificată, lățimea râului: 2-15 m; adâncimea: 0,1-0, m; viteza apei: 0,1 - 0,5 m/s.[1]
Situația hidrografică a râului Ciulucul Mare este degradată, ultimii ani acest râu din centrul Moldovei este parțial secat. Ecologia râului este într-o stare insalubră, gunoiști neautorizate sunt create spontan pe tot cursul râului și în bazinul acestuia.[2]
În cursul de mijloc, în preajma localității Mihailovca din raionul Sîngerei, se află rezervorul de apă de pe râul Ciuluc, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip hidrologic.