Râul Soloneț, Răut

În zilele noastre, Râul Soloneț, Răut a devenit un subiect extrem de relevant în societatea modernă. Atenția s-a concentrat asupra acestei probleme datorită impactului său în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Deoarece Râul Soloneț, Răut continuă să fie subiect de dezbatere și discuții, este crucial să analizăm în detaliu implicațiile și repercusiunile sale asupra vieții noastre de zi cu zi. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Râul Soloneț, Răut, examinând influența sa în diferite domenii și evoluția sa în timp. De asemenea, vom aborda diferitele abordări și poziții adoptate de experți și lideri de opinie cu privire la această problemă, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și obiectivă.

Râul Soloneț

Râul Soloneț în cursul superior (satul Rădoaia)
Date geografice
Bazin hidrograficbazinul Nistrului​  Modificați la Wikidata
EmisarRăut
Punct de vărsareRoșietici
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă38 km  Modificați la Wikidata
Date generale
Țări traversateRepublica Moldova  Modificați la Wikidata
LocalizareRaionul Sângerei, Republica Moldova
AfluențiValea Rădoaiei​  Modificați la Wikidata
Principalele localități traversateDrăgănești, Sângereii Noi, Rădoaia
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Râul Soloneț este un curs de apă din raionul Sângerei, Republica Moldova. Lunca râului Soloneț este protejată, fiind declarată ca reprezentativă pentru vegetația de luncă, cu golomățul predominant pe cursul principal și iarba câmpului pe afluenți.

Etimologie

Denumire râului provine termenul soloneț - sol conținut excesiv de săruri, având se sensul de „valea cu sărături; sărăturoasa”, acest cuvânt fiind un împrumut lexical din limba slavă.[1]

Afluenți

  • De dreapta – Hodoroaba, Lozia, Valea Hrițcului, Râpa Ungurului;
  • De stânga – Trei Iazuri, Cârliceni, Valea Puștii, Coasa Iazului, Valea Rădoaiei (Valea Norocului), Cătinile, Bârsana, Valea Carpați, Valea Albeștilor, Valea Grădinii.

Istorie

Râul Soloneț apare pentru prima dată în documente într-un act emis de Petru voievod, domn al Țării Moldovei, care întărește uric lui Temus și Petrilă, un loc în pustie în ținutul Soroca, mai jos de Verbova, unde este valea Solonețului la fântâna lui Sivco.[2] Ulterior, râul Soloneț este menționat în 1588 la o hotărnicie a satelor din bazinului Răutului.[3]

Dicționarul geografic al Basarabiei, elaborat de Z. C. Arbore în 1902, oferă următoarea descriere a râului și văii: Soloneț izvorăște din niște hârtoape din fundul văii Soloneț, de pe moșiile lui Osmolovski din județul Bălți, de la satul Rădoaia intră în județul Soroca. Până la Drăgășani cursul său merge în direcțiunea răsăriteană; de aici se îndreaptă spre nord-est, până ce se varsă în Răut, în care dă în satul Solonețul-Roșietici. Lungimea cursului apelor este de peste 40 km., d. h. statului major rus.; lungimea văii - 37 km. Din stânga primește gurile pâraielor Rădoaia și Hurieni.[4]

Literatură

Referințe

  1. ^ Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Nistrului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2017, nr. 3(46), pp. 132-138. ISSN 1857-0461.
  2. ^ Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Volumul I, 1387-1620. București: Direcția Arhivelor Statului, 1957, p. 195.
  3. ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul III (1571-1590). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, pp. 393, 394.
  4. ^ Zamfir C. Arbore, Dicționarele geografice ale provinciilor române în afară de regat. Vol. 1 Dicționarul geografic al Basarabiei, Ediția I, văzut, îndreptat și aprobat de comitetul de redacțiune Grigore Tocilescu, Iannescu și Gion; tipărit prin îngrijirea lui George Ioan Lahovari. București, Atelierele grafice I.V. Socecu, 1904.