Râul Draghiște

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a Râul Draghiște, explorând diferitele sale fațete, impactul său asupra domeniului _var2 și diferitele opinii și poziții care există în jurul acestui subiect. De la origini și până la prezența sa astăzi, Râul Draghiște a stârnit interes și dezbatere în rândul experților și entuziaștilor deopotrivă. Printr-o analiză amănunțită și riguroasă, vom căuta să facem lumină asupra aspectelor cheie ale Râul Draghiște, examinând influența acestuia asupra _var3 și potențialul său de a transforma viitorul _var4. De asemenea, acest articol își propune să ofere cititorului o viziune completă și echilibrată asupra Râul Draghiște, oferind o perspectivă multidimensională care invită la reflecție și la dialog deschis.

Râul Draghiște
Drabiște

Valea râului în defileul Burlănești.
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
EmisarRacovăț
Date hidrologice
Bazin de recepție279 km²
Lungimea cursului de apă71 km
Debit mediu0,46[1] m³/s
Debit maxim înregistrat35,7 m³/s
Debit minim înregistrat0,13 m³/s
Date generale
Raioane traversateChelmenți (reg. Cernăuți, Ucraina)
Briceni și Edineț (R. Moldova)
LocalizareUcrainaUcraina Republica MoldovaRepublica Moldova
Afluenți de stângaHârtopul, Valea Prisăcii, Bătrânaca, Velnița
Afluenți de dreaptaChetrăria, Recea, Lata, Odaia, Vărăria, Budăiul, Turia
Principalele localități traversateTrinca

Draghiște (Drabiște[2]) este un afluent de dreapta a râului Racovăț, din Republica Moldova și Ucraina. În râu se varsă 32 afluenți cu o lungime sub 10 km și o lungime totală de 108 km. Scurgerea medie multianuală a apei în s. Trinca este de 0,46 m3/s sau 14,5 mln. m3. Scurgerea anuală variază într-un larg diapazon de la 0,22 m3/s (0,70 mln. m3), în anul 1985, până la 1,17 m3/ s (36,9 mln. m3), în anul 1969. Pe râu s-au construit două lacuri de acumulare cu suprafața de 198 ha și volumul total de 6,5 mln. m3. De asemenea, în bazin funcționează cca 20 de acumulări mici de apă (iazuri).

Etimologie

Râul apare menționat documentar pentru prima dat într-un hrisov emis de cancelaria domnului Alexandru Lăpușneanu, care întărește lui Petrice Cârmă și fraților să jumătate din seliștea Băseni pe Drabiște. Hidronimul este de origine slavă,[3] prevenind de la cuvântul drobišče (дробище) - „a sfărâma”, „a mărunți”, evoluat din proto-slava *drobь - „frânturi”, „fragmente mici”. Astfel, denumirea râului se datorează versanților pietroși și prezenței în albie a fragmentelor de stânci, bolovani, grohotiș, pietriș.[4]

Galerie


Bibliografie

Referințe

  1. ^ Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 178
  2. ^ Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Prutului. Afluenții de stânga râului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2014, nr. 4(35), pp. 147-152. ISSN 1857-0461.
  3. ^ Mischevca, Vlad. Râul Prut: de la geografie la istorie. In: PLURAL, Vol. 3, nr. 2, 2015, p. 34-60.
  4. ^ Eremia, Anatol. Hidronimia Basarabiei. Originea și semnificația numelor de râuri. In: Limba Română , 2014, nr. 1(223), pp. 80-89. ISSN 0235-9111.