În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a Râul Draghiște, explorând diferitele sale fațete, impactul său asupra domeniului _var2 și diferitele opinii și poziții care există în jurul acestui subiect. De la origini și până la prezența sa astăzi, Râul Draghiște a stârnit interes și dezbatere în rândul experților și entuziaștilor deopotrivă. Printr-o analiză amănunțită și riguroasă, vom căuta să facem lumină asupra aspectelor cheie ale Râul Draghiște, examinând influența acestuia asupra _var3 și potențialul său de a transforma viitorul _var4. De asemenea, acest articol își propune să ofere cititorului o viziune completă și echilibrată asupra Râul Draghiște, oferind o perspectivă multidimensională care invită la reflecție și la dialog deschis.
Râul Draghiște Drabiște | |
![]() Valea râului în defileul Burlănești. | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Bazinul Dunării ![]() |
Emisar | Racovăț |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 279 km² |
Lungimea cursului de apă | 71 km |
Debit mediu | 0,46[1] m³/s |
Debit maxim înregistrat | 35,7 m³/s |
Debit minim înregistrat | 0,13 m³/s |
Date generale | |
Raioane traversate | Chelmenți (reg. Cernăuți, Ucraina) Briceni și Edineț (R. Moldova) |
Localizare | ![]() ![]() |
Afluenți de stânga | Hârtopul, Valea Prisăcii, Bătrânaca, Velnița |
Afluenți de dreapta | Chetrăria, Recea, Lata, Odaia, Vărăria, Budăiul, Turia |
Principalele localități traversate | Trinca |
Modifică date / text ![]() |
Draghiște (Drabiște[2]) este un afluent de dreapta a râului Racovăț, din Republica Moldova și Ucraina. În râu se varsă 32 afluenți cu o lungime sub 10 km și o lungime totală de 108 km. Scurgerea medie multianuală a apei în s. Trinca este de 0,46 m3/s sau 14,5 mln. m3. Scurgerea anuală variază într-un larg diapazon de la 0,22 m3/s (0,70 mln. m3), în anul 1985, până la 1,17 m3/ s (36,9 mln. m3), în anul 1969. Pe râu s-au construit două lacuri de acumulare cu suprafața de 198 ha și volumul total de 6,5 mln. m3. De asemenea, în bazin funcționează cca 20 de acumulări mici de apă (iazuri).
Râul apare menționat documentar pentru prima dat într-un hrisov emis de cancelaria domnului Alexandru Lăpușneanu, care întărește lui Petrice Cârmă și fraților să jumătate din seliștea Băseni pe Drabiște. Hidronimul este de origine slavă,[3] prevenind de la cuvântul drobišče (дробище) - „a sfărâma”, „a mărunți”, evoluat din proto-slava *drobь - „frânturi”, „fragmente mici”. Astfel, denumirea râului se datorează versanților pietroși și prezenței în albie a fragmentelor de stânci, bolovani, grohotiș, pietriș.[4]