Râul Nera

Astăzi vom vorbi despre Râul Nera, un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Râul Nera este un subiect fascinant care a generat o mare dezbatere în societatea de astăzi. De la impactul său asupra istoriei până la relevanța sa astăzi, Râul Nera a stârnit întrebări și reflecții nesfârșite. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Râul Nera, de la origini până la posibilele sale implicații în viitor. Fie că ești un expert în domeniu sau pur și simplu ești interesat să afli mai multe despre el, acest articol este pentru tine. Așa că pregătește-te să te cufunzi în lumea captivantă a lui Râul Nera și să descoperi tot ce are de oferit această temă.

Portal icon Portal Banat
Râul Nera
—  Codul râului: VI.1  —

Nera
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Semenic
EmisarDunărea
Date hidrologice
Bazin de recepție1240 km²
Lungimea cursului de apă124 km
Debit mediu13,2 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia: Județul Caraș-Severin
Serbia, Voivodina
Afluenți de stângaNerganița,
Prigor,
Rudăria,
Bănia,
Valea Mare,
Șopotu,
Bârzu,
Boinița,
Răchita,
Ogașu Rogozului,
Ogașu Babei,
Ogașu Mare,
Haimeliug,
Ogașu Porcului,
Ulmu Mic,
Ulmu Mare,
Ogașu Porcariului,
Padina Bașchii,
Zgârcea
Șușara,
Fântâna Seacă
Afluenți de dreaptaNergana,
Coșava,
Hiclișag
Ciurezu,
Miniș,
Lighidia,
Agriș,
Lăpușnicu,
Oreștica,
Moceriș,
Ducin,
Bresnic,
Arsa,
Meliugel,
Ogașu Alunilor,
Radovanu,
Valea Rea,
Padina Seacă,
Lindina,
Beu
Principalele localități traversateBorlovenii Noi,
Borlovenii Vechi,
Prilipeț,
Dalboșeț,
Bârz,
Șopotu Nou,
Driștie,
Sasca Română,
Sasca Montană
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nera (sârbă: Nera sau Нера, maghiară: Néra) este un râu de 124 km lungime din România și Serbia.

România

Nera izvorăște din Munții Semenic, în estul Banatului, la sud de orașul Reșița, în teritoriul comunei Prigor județul Caraș-Severin, fiind formată la confluența a două brațe Nergana și Nerganița. Curge drept spre sud de la vârful Piatra Goznei, de unde izvorăște. La satul Borlovenii Vechi, se întoarce către sud-vest, primind ca afluent principal pe Prigor apoi pe Rudăria, și trecând pe lângă numeroase sate, printre care Patas, Prilipeț, Dalboșeț și Moceriș, până ce ajunge la Șopotu Nou unde se întoarce către nord-vest, intrând în Cheile Nerei. Trece apoi pe lângă satele Sasca Română, Sasca Montană, Slatina-Nera, Bogodint și Naidăș de unde devine râu de graniță între România și Serbia, pentru 21,9 km.

Râu de graniță

În secțiunea de graniță, Nera curge prin depresiunea Biserica Albă (Belocrkvanska kotlina; chirilică: Белоцркванска котлина). Printre așezările de pe malul ei se numără Lescovița, Zlatița și Socol pe malul românesc, în timp ce pe cel sârb există un singur sat situat chiar pe râu, Kusić, mai multe așezări aflându-se în vecinătatea apei: Kaluđerovo, orașul Biserica Albă, Vračev Gaj și Banatska Palanka. La Vračev Gaj, râul se întoarce către sud și se varsă în Dunăre, în apropiere de satul Stara Palanka.

În ultima secțiune, are 20-40 m lățime, adâncime variabilă, și, cum albia e formată în principal din pietrișuri, formează limanuri cu ape tulburi. Gura de vărsare este o destinație populară printre amatorii de pescuit.

Nera drenează o suprafață de 1.240 km², aparținând bazinului hidrografic al Dunării, și nu este navigabilă.

Vezi și

Referințe

  • Mala Prosvetina Enciklopedija, A treia ediție (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6

Legături externe

Delta Nerei