Pietriș

Subiectul Pietriș este unul care a fost discutat și analizat de nenumărate ori de-a lungul istoriei. Din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă, Pietriș a fost subiect de dezbatere, cercetare și reflecție. Influența sa se extinde în diferite domenii ale vieții, de la politică la cultură, economie și societate în general. De-a lungul timpului, Pietriș a căpătat diverse semnificații și a fost interpretat în moduri diferite, ceea ce a contribuit la importanța și relevanța sa în lumea de astăzi. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Pietriș și vom încerca să facem lumină asupra impactului și implicației sale în realitatea noastră de zi cu zi.

Pentru alte sensuri, vedeți Pietriș (dezambiguizare).
Pietriș

Pietrișurile sunt roci sedimentare constituite din fragmente de roci și de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse între 2 și 50 mm, care se formează pe litoral, în albiile apelor curgătoare sau în regiunile ocupate de ghețari.

Pietrișul mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului, poartă denumirea de prund.[1]

Împreună cu nisipul, pietrișul intră în compoziția balastului.

Pietriș concasat

Unde nu se găsește pietriș natural, se folosește pietrișul concasat. Acesta este obținut prin concasarea (sfărâmarea mecanică) rocilor. Granulele de pietriș concasat măsoară între 5 și 25 mm. Pietrișul concasat este folosit ca agregat pentru fabricarea betonului și ca substrat pentru drumuri.[2]

Note

  1. ^ Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998
  2. ^ Glosar material de construcție

Vezi și