În lumea modernă, Răzvan Theodorescu a devenit un subiect de interes general datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa asupra economiei până la relevanța sa în tehnologie și cultură, Răzvan Theodorescu reprezintă un punct de cotitură în modul nostru de a înțelege lumea. Importanța sa a depășit barierele geografice și a generat o dezbatere globală despre semnificația și repercusiunile sale. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Răzvan Theodorescu și rolul său în societatea actuală, analizând efectele și viitorul său într-un context în schimbare și dinamic.
Răzvan Theodorescu | |||
![]() | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | ![]() Lespezi, România[1] ![]() | ||
Decedat | (83 de ani)[2] ![]() București, România[1] ![]() | ||
Înmormântat | Cimitirul Bellu ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | istoric de artă politician cadru didactic universitar istoric ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română[3] ![]() | ||
Senator al României ![]() | |||
În funcție – ianuarie 2009 | |||
Circumscripția | Botoșani | ||
Legislatură | legislatura 2004–2008 | ||
Grup parlamentar | Partidul Social Democrat | ||
În funcție decembrie 2000 – ianuarie 2005 | |||
Circumscripția | Iași | ||
Legislatură | legislatura 2000–2004 | ||
Ministru al culturii ![]() | |||
În funcție – | |||
Precedat de | Ion Caramitru | ||
Succedat de | Mona Muscă | ||
Vicepreședinte în Academia Română ![]() | |||
Premii | Premiul Herder () Comandor al Ordinului Artelor și Literelor honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște () | ||
Partid politic | PSD ![]() | ||
Alma mater | Universitatea din București | ||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Emil Răzvan Theodorescu (n. , Lespezi, Iași, România – d. , București, România) a fost un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018[4], reales la 4 mai 2022[5]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.
La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[6] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[7]
La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.[8]
În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[9]
În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
A fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[10]
Răzvan Theodorescu a fost laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.[11]
Răzvan Theodorescu a încetat din viață în data de 6 februarie 2023 la București. A fost înmormântat pe 8 februarie 2023 la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare.[12]
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.
A fost distins cu mai multe titluri, printre care:[13]
Materiale media legate de Răzvan Theodorescu la Wikimedia Commons
Interviuri