Răzvan Theodorescu

În lumea modernă, Răzvan Theodorescu a devenit un subiect de interes general datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa asupra economiei până la relevanța sa în tehnologie și cultură, Răzvan Theodorescu reprezintă un punct de cotitură în modul nostru de a înțelege lumea. Importanța sa a depășit barierele geografice și a generat o dezbatere globală despre semnificația și repercusiunile sale. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Răzvan Theodorescu și rolul său în societatea actuală, analizând efectele și viitorul său într-un context în schimbare și dinamic.

Răzvan Theodorescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Lespezi, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric de artă
politician
cadru didactic universitar
istoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – ianuarie 2009
CircumscripțiaBotoșani
Legislaturălegislatura 2004–2008
Grup parlamentarPartidul Social Democrat
În funcție
decembrie 2000 – ianuarie 2005
CircumscripțiaIași
Legislaturălegislatura 2000–2004
Ministru al culturii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIon Caramitru
Succedat deMona Muscă
Vicepreședinte în Academia Română Modificați la Wikidata

PremiiPremiul Herder ()
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor
honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște] ()
Partid politicPSD  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București
Membru titular al Academiei Române

Emil Răzvan Theodorescu (n. , Lespezi, Iași, România – d. , București, România) a fost un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018[4], reales la 4 mai 2022[5]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.

Biografie

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[6] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[7]

La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.[8]

În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[9]

În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.

A fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[10]

Răzvan Theodorescu a fost laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.[11]

Răzvan Theodorescu a încetat din viață în data de 6 februarie 2023 la București. A fost înmormântat pe 8 februarie 2023 la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare.[12]

Lucrări publicate

Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.

  • Mănăstirea Dragomirna (1965)
  • Mănăstirea Bistrița (1966)
  • Biserica Stavropoleos (1967)
  • Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
  • Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
  • Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
  • Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
  • Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
  • Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994)
  • Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
  • Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
  • Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)

Distincții

A fost distins cu mai multe titluri, printre care:[13]

  • Ordinul Artelor și Literelor al Republicii Franceze, în grad de Cavaler, 1997
  • Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer, 2000
  • Ordinul Artelor și Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, 2003
  • Ordinul „Crucea Moldavă”, 2003
  • Cavaler al „Crucii Căzăcești cu spade”, Ucraina, 2004
  • Ordinul „Crucea Sf. Apostol Andrei”, 2004
  • Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt, Ierusalim, 2004

Note

  1. ^ a b A murit Răzvan Theodorescu 
  2. ^ A murit Răzvan Theodorescu 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Academia Română (). „Comunicate de presă 2018: Alegerea vicepreședinților Academiei Române”. 
  5. ^ „Alegerea conducerii Academiei Române” (PDF), Acad.ro, , accesat în  
  6. ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
  7. ^ Ana-Maria Onisei (), „Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!", Adevărul, accesat în  
  8. ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  9. ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  10. ^ Vivat Academia, vivat impostores! Arhivat în , la Wayback Machine., 5 mai 2010, Academia Cațavencu
  11. ^ Ioan Mitrea, Răzvan Theodorescu – istoric al artei medievale românești în context sud-est european Arhivat în , la Wayback Machine., biblioteca.cimec.ro., accesat la 20 aprilie 2018
  12. ^ Andrei Butu (), „Înmormântarea academicianului Răzvan Theodorescu”, Ziarul Lumina, accesat în  
  13. ^ „Academia Română - membri titulari: Răzvan Theodorescu”, Acad.ro, accesat în  

Legături externe

Materiale media legate de Răzvan Theodorescu la Wikimedia Commons

Interviuri