Radu Gabriel Pârvu

În lumea de astăzi, Radu Gabriel Pârvu este o problemă relevantă care afectează un număr mare de oameni în diferite aspecte ale vieții lor. Fie la nivel individual, societal sau global, Radu Gabriel Pârvu a câștigat o importanță semnificativă și a generat o gamă largă de opinii și dezbateri. În acest articol, vom pătrunde în lumea lui Radu Gabriel Pârvu pentru a-i analiza originea, evoluția și consecințele. Vom descoperi cum Radu Gabriel Pârvu a marcat un înainte și un după în societatea actuală și vom explora posibile soluții și alternative pentru a aborda această problemă în mod eficient. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a înțelege mai bine importanța lui Radu Gabriel Pârvu în lumea noastră de astăzi.

Radu Gabriel Pârvu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
germanist​
prozator​
cadru didactic universitar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2]
limba germană[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București
Universitatea Bonn  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Constantin Brâncoveanu din Pitești  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Radu Gabriel Pârvu (n.  – d. ) a fost un scriitor, scenarist și traducător a numeroase scrieri din literatura și filozofia germană, fiind unul din discipolii lui Constantin Noica. În ultimii ani de viață a fost profesor de filozofie la Universitatea „Constantin Brâncoveanu“ din Pitești.[3],

Doctor în filosofie al Universității din București, a urmat apoi studii la Universitatea „Friedrich Wilhelm“ din Bonn, la Universitatea „Ruhr“ din Bochum, la Institutul pentru Științe ale Educației din cadrul Universității din Viena și la Facultatea Tehnică „Otto von Guericke“ din Magdeburg.

A semnat traduceri din operele celor mai importanți filozofi și autori de limbă germană - Wilhelm Dilthey, Immanuel Kant, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Schelling, Hegel, Arthur Schopenhauer Franz Liszt[4], Friedrich Nietzsche, Max Scheler, Franz Kafka, Carl Gustav Jung etc.[5] I se datorează prima traducere integrală în limba română a opus-ului Lumea ca voință și reprezentare de Arthur Schopenhauer.[6] A editat seria de „Opere complete Franz Kafka“ (Editura Rao) și a fost membru al Societății Germaniștilor din România, al Societății Internaționale Schelling din Leonberg, fiind laureat al Premiului Național acordat de Allianz Kulturstiftung din München pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română.

Cărți de autor

  • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Editura Institutul European, 2008.
  • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Editura Institutul European, 2012.
  • De ce urma să coboare din trăsură Frosica?, Editura Trei, București, 2020.
  • Frosica și arhanghelul Gavriil, Editura Trei, București, 2024.

Traduceri

  • Franz Liszt, Pagini romantice (trad. de R.G.Pârvu & Adriana Ștefănescu Mitu), Editura Muzicală, București, 1985.
  • F. Schelling, F.W.J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995.
  • G. W. F. Hegel, Lectii despre Platon, Humanitas, București, 1998.
  • Wilhelm Dilthey, Esenta filozofiei, Humanitas, București, 2002.
  • Immanuel Kant, Religia în limitele rațiunii pure, Humanitas, București, 2004, 2024.
  • Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, (trad. de R.G. Pârvu & Ioana Pârvulescu), Humanitas, București, 2023 (ed. a IV-a.)
  • Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, vol. 1 și 2, Humanitas, București, 2012.
  • Franz Kafka, Jurnal, editura TREI, 2024.

Note

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ „Unul dintre cei mai apreciați intelectuali români, răpus de COVID-19. A fost discipolul lui Noica”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  4. ^ Liszt, Franz (). Pagini romantice. Tradus de trad de Radu Gabriel Pârvu, Adriana Ștefănescu Mitu. Muzicală. 
  5. ^ „Uniunea Scriitorilor din România - In memoriam Radu Gabriel Pârvu”. uniuneascriitorilor.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Lansare Humanitas: Prima traducere integrala a cartii "Lumea ca vointa si reprezentare' de A. Schopenhauer - HotNews.ro”. . Accesat în . 

Vezi și