Limba ruteană

Limba ruteană русинська
Vorbită în	Ucraina, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Serbia, Croația, Cehia
Regiuni	Ucraina
Număr de vorbitori	estimare: cel puțin 60 000. Numerele oficiale de la birourile de statistică: Slovacia — 33 482 Serbia — 15 626 Ucraina — 6 725 Croația — 2 337 Polonia - 10 000 Ungaria — 1 098 Cehia — 1 106
Sistem de scriere	alfabetul chirilic
Clasificare
limbi indo-europene balto-slave slave orientale ucraineană Limba ruteană
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Voivodina
ISO 639-2	rue
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	rue
Răspândire în lume
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba ruteană sau limba rusină (русинська бесіда, rusînska besida, sau русиньскый язык, rusinskîi iazîk) este o limbă din subgrupul oriental al limbilor slave. Unii lingviști o consideră ca fiind o limbă distinctă, care își are propriul cod ISO 639-3; alții spun că e doar un dialect al limbii ucrainene. Într-un fel sau altul, fiecare posibilitate își are propriile implicări politice.

Distribuția geografică

Limba ruteană (sau mai exact, limba carpato-ruteană) este vorbită mai ales în regiunea carpatică a Ucrainei, dar și în Slovacia de nord-est, Polonia de sud-est (unde uneori este denumită łemkowski „Lemko”, pentru cuvântul specific lor лем / lem „numai”, sau Lyshak), iar în Ungaria oamenii și limba sunt denumiți ruten.

Politicienii și studenții ucraineni nu consideră faptul că ruteana și rutenii sunt o limbă, respectiv un popor separat de ucraineană și/sau ucraineni, în ciuda faptului că unii vorbitori de ruteană se consideră ca fiind diferiți de ucraineni. Lingviștii ucraineni consideră această limbă ca fiind un dialect a limbii ucrainene, care se aseamănă cu dialectul huțul, vorbit în aceleași regiuni.

Încercările de a standardiza limba ruteană au fost sortite eșecului, în cele mai multe cazuri. Rutenii locuiesc în patru țări, și eforturile nu puteau să fie cu succes deoarece cei din afara arealului natal al limbii nu vorbeau fluent ruteana. Numeroase variante de ortografii au fost dezvoltate (în special bazate pe alfabetul chirilic) și multiple variante ale gramaticii există, bazate pe dialectele regionale.

Cele mai mari centre culturale ale rutenilor se află în Prešov (Slovacia), Ujhorod și Muncaci în Ucraina, Krynica și Legnica în Polonia, Ruski Krstur în Voivodina și Budapesta în Ungaria. De asemenea, sunt mulți ruteni care trăiesc în Statele Unite, Canada și America de Sud.

Alfabetul rutean are 33 de litere și este bazat pe alfabetul chirilic:

А а	Б б	В в	Г г	Ґ ґ	Д д	Е е	Є є	Ж ж	З з	И и
І і	Ї ї	Й й	К к	Л л	М м	Н н	О о	П п	Р р	С с
Т т	У у	Ф ф	Х х	Ц ц	Ч ч	Ш ш	Щ щ	Ь ь	Ю ю	Я я

Note

1. ^ Gordon, Raymond G. Jr., ed. (2005). „Ethnologue report for language code:rue (Rusyn)”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. a 15-a). Dallas, Texas: SIL International. ISBN 13 978-1-55671-159-6 Verificați valoarea |isbn=: length (ajutor). Accesat în 27 aprilie 2007. 
2. ^ Biroul de Statistică al Republicii Slovace. „Population and Housing Census 2011: Table 11. Resident population by nationality - 2011, 2001, 1991” (PDF) (în engleză). Oficiul de Statistică al Republicii Slovace. Arhivat din original (PDF) la 17 aprilie 2012. Accesat în 22 martie 2012. 
3. ^ Biroul Republican de Statistică al Serbiei (24 decembrie 2002). „Final results of the census 2002” (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la 6 martie 2009. Accesat în 16 decembrie 2010. 
4. ^ Comitetul de Stat pentru Statistică din Ucraina. „About number and composition population of UKRAINE by data All-Ukrainian population census 2001 data” (în engleză). Arhivat din original la 2 martie 2008. Accesat în 16 decembrie 2010. 
5. ^ „Republic of Croatia - Central Bureau of Statistics” (în engleză). Crostat. Accesat în 5 septembrie 2010. 
6. ^ „Home” (PDF) (în engleză). Biroul Central de Statistică al Poloniei. Accesat în 22 martie 2012. 
7. ^ „1.28 Population by mother tongue, nationality and sex, 1900–2001” (în engleză). Biroul Central Maghiar pentru Statistică. Arhivat din original la 12 mai 2011. Accesat în 5 septembrie 2010. 
8. ^ „5. Národnost a Mateřský jazyk” (PDF) (în cehă). Accesat în 5 septembrie 2010. 
9. ^ Language 

Lectură suplimentară

• Paul Robert Magocsi (ed.).A new Slavic language is born. The Rusyn literary language in Slovakia. (în engleză). New York, 1996.
• Magocsi, Paul Robert. Let's speak Rusyn. Бісідуйме по-руськы. (în engleză) Englewood, 1976.
• Aleksandr Dmitrievich Dulichenko. Jugoslavo-Ruthenica. Роботи з рускей филолоґиї. Нови Сад, 1995.
• Taras Kuzio, „The Rusyn question in Ukraine: sorting out fact from fiction Arhivat în 27 martie 2009, la Wayback Machine.” (în engleză), Canadian Review of Studies in Nationalism, XXXII (2005).
• Elaine Rusinko, „Rusinski/Ruski pisni” selected by Nataliia Dudash; „Muza spid Karpat (Zbornik poezii Rusiniv na Sloven'sku)” assembled by Anna Plishkova. Recenzii. The Slavic and East European Journal, vol. 42, nr. 2. (vara lui 1998), pp. 348–350. Arhiva JSTOR (în engleză).
• Плішкова, Анна (ed.): Муза спід Карпат (Зборник поезії Русинів на Словеньску). Пряшів: Русиньска оброда, 1996. On-line.
• Marta Harasowska. „Morphophonemic Variability, Productivity, and Change: The Case of Rusyn” (în engleză), Berlin; New York: Mouton de Gruyter, 1999, ISBN 3-11-015761-6.
  • Recenzie de Edward J. Vajda, Language, vol. 76, nr. 3. (septembrie 2000), pp. 728–729.
• I. I. Pop, Paul Robert Magocsi, Encyclopedia of Rusyn History and Culture, University of Toronto Press, 2002, ISBN 0-8020-3566-3.
• Plišková, Anna: Rusínsky jazyk na Slovensku: náčrt vývoja a súčasné problémy. Prešov: Metodicko-pedagogické centrum, 2007, 116 s (în slovacă și în ruteană).

Legături externe

• Limba ruteană Arhivat în 9 mai 2008, la Wayback Machine. la World Academy of Rusyn Culture
• Raportul Ethnologue pentru ruteană
• Dicționar on-line rutean-ucrainean Arhivat în 4 martie 2013, la Wayback Machine.

Limbi indo-europene Limbi indo-iraniene assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki Limbi italice aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă Limbi slave belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană Limbi baltice curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche Limbi celtice bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontină • manx • norică • pictică • scoțiană Limbi germanice afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică Limbi anatoliene cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică Altele albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice Categorisire incertă dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.

Control de autoritate	BNF: cb16195767f (data) GND: 4178735-3 LNB: 000306707