Salicină

În lumea de astăzi, Salicină a câștigat o relevanță fără precedent. Fie ca urmare a impactului asupra societatii, politicii, economiei sau culturii, Salicină este un subiect care nu lasa pe nimeni indiferent. De la începuturile sale și până astăzi, Salicină a fost subiect de studiu, dezbatere și controversă. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Salicină, analizând importanța acestuia în contextul actual și influența sa în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. În plus, vom aprofunda în istoria, evoluția și perspectivele sale viitoare, cu scopul de a înțelege în detaliu relevanța Salicină astăzi.

Salicină
Identificare
SMILES
Număr CAS138-52-3
ChEMBLCHEMBL462997
PubChem CID439503
Formulă chimicăC₁₃H₁₈O₇[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară286,105 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Punct de topire199 °C[3]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Salicina este o glucozidă fenolică, iar denumirea sa provine de la planta în care este răspândită, mai exact în scoarța de salcie (Salix). Este un precursor biosintetic al aldehidei salicilice.[4]

Proprietăți

Compusul prezintă un efect analgezic și antiinflamator.[5] Efectul este foarte similar cu cel al acidului salicilic și al aspirinei.[6] Salicina este și sursa originală naturală a aspirinei,[7] fiind similară din punct de vedere chimic. Mai exact, după administrare, în organism salicina se transformă în alcool salicilic și glucoză. Alcoolul este oxidat la acid salicilic, acesta fiind responsabil de efect. Compusul este mai amar comparativ cu chinina.[8]

Note

  1. ^ a b „Salicină”, salicin (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Salicină”, salicin (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset 
  4. ^ Pasteels, J. M.; Rowell-Rahier, M.; Braekman, J. C.; Dupont, A. (). „Salicin from host plant as precursor of salicylaldehyde in defensive secretion of Chrysomeline larvae”. Physiological Entomology. 8 (3): 307–314. doi:10.1111/j.1365-3032.1983.tb00362.x. 
  5. ^ Uchytil, RJ (). „Salix drummondiana”. Fire Effects Information System. Online. U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Rocky Mountain Research Station, Fire Sciences Laboratory (Producer). Accesat în . 
  6. ^ Stephen Pincock (). „The quest for pain relief: how much have we improved on the past?”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „History of Aspirin”. About.com Inventors. Accesat în . 
  8. ^ Daniells, S (). „Symrise explores cheaper alternatives in bitter-maskers”. www.foodnavigator.com. Accesat în . 

Vezi și