În lumea de astăzi, Sofian Boghiu este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, Sofian Boghiu a fost un subiect de interes și dezbatere constant. Implicațiile sale acoperă diferite domenii, de la știință și tehnologie la cultură și politică. De-a lungul istoriei, Sofian Boghiu a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității, marcând repere și revoluționând diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Sofian Boghiu, precum și diferitele sale fațete și influența sa asupra societății actuale.
Sofian Boghiu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Cuconeștii Vechi, județul Bălți, gubernia Basarabia, Imperiul Rus ![]() |
Decedat | (89 de ani) ![]() Mănăstirea Antim, București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() |
Religie | ortodoxă |
Ocupație | teolog, duhovnic, pictor de biserici |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Sofian Boghiu (n. , Cuconeștii Vechi, județul Bălți, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. , Mănăstirea Antim, București, România) a fost un mare duhovnic ortodox și pictor bisericesc român. A fost membru al "Rugului Aprins", deținut politic între 1958-1964.
Sofian Boghiu s-a născut în comuna Cuconeștii-Vechi, din județul Bălți, pe 7 octombrie 1912, sub numele de botez Serghei Boghiu. La vârsta de 14 ani ajunge frate de mănăstire la Schitul Rughi din județul interbelic Soroca. La 25 de ani, „după 11 ani de ascultare, primește tunderea monahală în Mănăstirea Dobrușa.”[1][2]
În ședințele de lucru din 11-12 iulie 2024, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 cuvioși și mărturisitori români, printre care și părintele Sofian Boghiu. Proclamarea canonizării noilor sfinți va avea loc în anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie.[3]
Interviuri