Dacă există ceva care ne-a fascinat întotdeauna, acesta este Safir. Din timpuri imemoriale, Safir a fost obiect de studiu, admirație și dezbatere. Fie pentru impactul său asupra istoriei, influența asupra culturii sau relevanța sa în societatea actuală, Safir continuă să fie un subiect de mare interes pentru cadre universitare, profesioniști și curioși deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu toate aspectele legate de Safir, de la origini până la impactul său asupra lumii moderne. Printr-o analiză amănunțită și îmbogățitoare, sperăm să ne extindem cunoștințele și înțelegerea Safir și poate chiar să descoperim noi fațete care ne surprind. Alăturați-vă nouă în această călătorie fascinantă prin Safir și împreună îi vom dezvălui misterele și semnificațiile. Nu rata!
Safir | |
![]() Safir albastru brut din Madagascar | |
Date generale | |
---|---|
Formula chimică | Al2O3 cu impurități ale altor elemente |
Culoare | albastră; toate nuanțele de culoare în afară de roșu |
Urma | albă (prin zgâriere) |
Duritate | 9 |
Masa specifică | 3,95 - 4,03 |
Clivaj | nu are |
Habitus | cu două vârfuri, lutos, piramide hexagonale, |
Propriețăți optice | |
Birefrigență | -0,008 |
Unghiul de dispersie | 2vz ~ |
Alte caracteristici | |
Minerale asemănătoare | Corindon și Rubin |
Radioactivitate | nu este radioactiv |
Magnetism | inexistent |
Opacitate | transparent până la opac |
Modifică text ![]() |
Sub denumirea de safir sunt cunoscute toate pietrele prețioase din corindon cu singura excepție a variantei de culoare roșie rubinie care este denumit rubin. Însă este foarte răspândită denumirea de safir, a pietrelor prețioase de culoare albastră, dar acest albastru nu trebuie înțeles ca și culoarea cerului senin, ci toate nuanțele de albastru până la albastru foarte închis și chiar negru.
Safirul este un mineral ce apare sub formă de monocristale Al2O3. Culoarea o determină impuritățile ca de exemplu cu Fe2+, Fe3+, Cr3+, Ti4+ sau V4+.
Are duritatea 9 pe scara Mohs, după diamant.
Rocile unde s-au găsit safire se numesc pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate și depozitate în aluviuni, în albiile apelor curgătoare. Țările mai importante în producția de safire sunt Sri Lanka (denumirea veche Ceylon), India, mai nou, USA, Australia și Nigeria. Pe cale sintetică se pot produce safire de o calitate perfectă și de o mărime aproape nelimitată.
Pe lângă utilizarea lor ca pietre prețioase, a fost utilizat din anii 1950 până în anii 1960 ca vârf al acului patefoanelor și picup-urilor. O utilizare o are și în producerea laserului, prin monocristale sintetice de safir care prin conținutul în Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastră și LEDului de culoare albă, albastră și verde. Prin introducera ionilor de titan la producerea cristalelor sintetice, este de asemenea utilizat in industria laserului cu lungimea de undă între 750 până la 1000 nanometri. Pentru geamuri expuse unor condiții extreme de temperatură și presiune ca de exemplu avioane de recunoaștere sau nave spațiale, se utilizează safire sintetice cu un diametru până la 75 cm.
Safirul natural Steaua Indiei de 563,35 carate, găsit (1901) în Sri Lanka a fost vândut de John Pierpont Morgan muzeului american American Museum of Natural History.
Cel mai mare safir stelat din lume (1.404 carate), estimat la cel puțin 100 de milioane de dolari, a fost descoperit la sfârșitul anului 2015 într-o mină din Sri Lanka.[1]