Tamara Crețulescu

În acest articol vom vorbi despre Tamara Crețulescu, un subiect care a fost prezent de-a lungul istoriei și care continuă să fie relevant în societatea actuală. Tamara Crețulescu a stârnit un mare interes și dezbatere, atât în ​​mediul academic, cât și în opinia publică, datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De-a lungul timpului, Tamara Crețulescu a făcut obiectul unor studii, cercetări și reflecții care au contribuit la extinderea înțelegerii noastre asupra acestui subiect. În acest sens, vom aborda diferite perspective și abordări pentru a înțelege mai bine importanța și semnificația Tamara Crețulescu astăzi.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Tamara Crețulescu
Date personale
Născută (76 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAndrei Cătălin Băleanu​ (–) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză
limba franceză Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Tamara Crețulescu în 2006
Tamara Crețulescu

Tamara Crețulescu (n. , București, România) este o actriță română.

Biografie

S-a născut la 31 martie 1949 în București pe strada General Cernat nr. 2. A absolvit Liceul Teoretic Ion Neculce din București în anul 1967, obținând în fiecare an premiul întâi. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesorilor Constantin Moruzan și Mihai Mereuță, în 1971 cu media generala 10, fiind șefă de promoție, cu diplomă de merit.[2]

Încă din facultate și-a făcut debutul pe scenă, jucând la Teatrul de Comedie în piese precum "Alcor și Mona" după "Steaua fără nume" a lui Mihail Sebastian, în regia Sandei Manu sau "Cher Antoine" de Jean Anouilh, în regia lui Lucian Giurchescu. În stagiunea 1970-1971, ca studentă în anul 4 al ITC, participă la mult îndrăgitul spectacol "Divertisment 70" care s-a jucat pe scena studioului Casandra din București.

După facultate a fost repartizată automat la Teatrul Național din București unde a făcut mai multe roluri memorabile. Are peste 50 de ani de carieră la activ și printre partiturile pentru care publicul o îndrăgește se află "Un fluture pe lampă" de Paul Everac, "Dona Diana", "Jocul Ielelor" și "Danton" de Camil Petrescu, "Apus de soare" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, "Richard al III-lea" și "A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, "Fata din Andros" a lui Terențiu, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale sau "Exilații" de James Joyce.

În afara TNB, a jucat în "Pește cu mazăre" de Ana Maria Bamberger, regia Olga Tudorache (Theatrum Mundi, București, 2004);

A jucat în primul serial de televiziune produs de HBO în România, În derivă, cu o durată totală de aproximativ 4 ore, alături de Marcel Iureș și alți tineri actori îndrăgiți.[3]

În stagiunea curentă 2020 joacă în spectacolul "Tectonica sentimentelor", potrivit site-ului Teatrului Național "I.L. Caragiale din București"

Între anii 1996-1999, a fost profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" București. A obținut titlul de doctor cu teza de doctorat „Condiția actorului în secolul XX”.[4]

În 2005, Ministerul Educației și Cercetării i-a acordat Diploma de Doctorat, examenul fiind susținut cu teza "Condiția actorului în secolul XX", arată www.cinemagia.ro.

Roluri pe care le-a avut în film au fost: Maria în "Ce lume veselă!", regia Malvina Urșianu, 2002; Nora în "Aici nu mai locuiește nimeni", regia Malvina Urșianu, TV, 1995; a fost Berta în "Ciprian Porumbescu", regia Gheorghe Vitanidis, 1972. Pe marele ecran, Tamara Crețulescu a mai apărut în filme precum: "O vară de neuitat" de Lucian Pintilie, 1994; "Zăpada era caldă" de Constantin Văeni, 1993; "Vacanța cea mare", regia Andrei Blaier, 1988; "Din prea multă dragoste", regia Lucian Mardare, 1985; "Destine romantice", regia Haralambie Boroș, 1981; "Ora zero" de Nicolae Corjos, 1976; "Vis de ianuarie", regia Nicolae Oprițescu, 1975; Muntele ascuns", regia Andrei Băleanu, 1974; "Despre o anume fericire", regia Mihai Constantinescu, 1973

Filmografie

Teatru

  • Doamna cu voal - „Și cu violoncelul ce facem?” de Matei Vișniec, regia Lavinia Jemna-Oltenau, 2011
  • Doamna Pommeray - „Tectonica sentimentelor" de Eric Emmanuel Schmitt, regia Nicolae Scarlat, 2009
  • Marina - „Pește cu mazăre” de Ana Maria Bamberger, regia Olga Tudorache, 2004 (la Theatrum Mundi, București)
  • Shirley - „Shirley Valentine” de Willy Russell, regia Liliana Cîmpeanu, 2003
  • Acompaniatoarea - „Recviem pentru un vis” – One-woman show, adaptare după romanul “Acompaniatoarea” de Nina Berberova, regia Liliana Cîmpeanu, 2003 (la Clubul Prometheus, București)
  • Actrița - „Audiție pentru Medeea” de Olga Delia Mateescu, regia Silviu Jicman, 2001
  • Larissa - „O batistă în Dunăre” de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Cojar, 1997
  • Anna Petrovna (Generăleasa) - „Platonov” de A.P. Cehov, regia Ivan Helmer, 1994
  • Melanie - „Familia lui John” de Simon Gray, regia Ivan Helmer, 1993
  • Bertha - „Exilații” de James Joyce, regia Ivan Helmer, 1992
  • Debby - „Cine are nevoie de teatru?” de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban, 1990
  • Mira - „Capcana” de Platon Pardău, regia Anca Ovanez Doroșenco, 1989
  • Natalia - „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1988
  • Funcționara de la ghișeu - „Domnul Valentino” de Borislav Pekic, regia Horea Popescu, 1987
  • Maria Sinești - „Jocul Ielelor” de Camil Petrescu, regia Sanda Manu, 1986
  • Viola - „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Anca Ovanez Doroșenco, 1984
  • Prezentator, Ziarist, Țiganca cântăreață - „Ploșnița” de Vladimir Maiakovski, regia Horea Popescu, 1982
  • Rosita - „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu, 1980
  • Zoe Trahanache – „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Radu Beligan, 1979
  • Liuba – „Fanteziile lui Fariatiev” de Alla Socolova, regia Anca Ovanez Doroșenco, 1979
  • Fata din Andros – „Fata din Andros” de Terențiu, regia Grigore Gonța, 1978
  • Asistenta medicală – „Autobiografie” de Horia Lovinescu, regia Cornel Todea, 1978
  • Rhea – „Romulus cel Mare” de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu, 1977
  • Sybil Greame – „Zoo sau asasinul filantrop” de Jean Vercors Bruller, regia Mihai Berechet, 1976
  • Prințul de Walles – „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976
  • Louise Jelly – „Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974
  • Țugulea Moghilă – „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, 1973
  • Dona Laura – „Dona Diana” de Camil Petrescu, regia Victor Moldovan, 1973
  • Varvara – „Furtuna” de Aleksandr Nikolaevich Ostrovski, 1973
  • Hannerore Baumgarten – „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972
  • Tânăra – „Iadul și pasărea” de Ion Omescu, regia Alexandru Finți, 1972
  • Fana – „A doua față a medaliei” de Ion Dezideriu Sârbu, regia Ion Cojar, 1973
  • Ioana Boga - „Surorile Boga” de Horia Lovinescu, regia Sorana Coroamă Stanca, 1971
  • Marina - „Pește cu mazăre” de Ana Maria Bamberger, regia Olga Tudorache
  • Eleva - „Alcor și Mona” după „Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian, regia Sanda Manu
  • „Cher Antoine” de Jean Anouilh, regia lui Lucian Giurchescu - debut

Premii

În 1977 a primit Premiul de creație T.N.B. pentru rolul Elise din piesa "Acord" de Paul Everac.[17] Deține și premiul Uniunii Cineaștilor din România pentru rolul secundar din "O vară de neuitat", regia Lucian Pintilie arata AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru).

Note

  1. ^ Tamara Cretulescu, Česko-Slovenská filmová databáze 
  2. ^ agerpres.ro. „DOCUMENTAR: Actriţa Tamara Creţulescu împlineşte 75 de ani (31 martie)” (în engleză). agerpres.ro. Accesat în . 
  3. ^ În derivă – maraton Maria + Interviu Tamara Crețulescu
  4. ^ „Tamara Creţulescu | Teatrul Naţional Bucureşti”. www.tnb.ro. Accesat în . 
  5. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 295. 
  6. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 299. 
  7. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 286. 
  8. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 316. 
  9. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 356. 
  10. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 424. 
  11. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 474. 
  12. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 550. 
  13. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 519. 
  14. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 623. 
  15. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 625. 
  16. ^ Căliman, Călin (). Istoria filmului românesc: 1897-2017. Bucureşti: Contemporanul. p. 676. 
  17. ^ admin (). „Tamara Creţulescu - Ziarul Metropolis”. Ziarul Metropolis. Accesat în . 

Bibliografie

  • Rîpeanu, Bujor T. Cinematografiștii: 2345 cineaști, actori, critici și istorici de film și alte persoane și personalități care au avut de-a face cu cinematograful din România sau care sunt originare de pe aceste meleaguri. București: Editura Meronia, 2013;
  • Marcu, George; Ilinca, Rodica. Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2012.

Legături externe

Interviuri