În lumea de astăzi, Francisc Munteanu este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant și a devenit un punct de interes pentru o mare varietate de oameni. Fie că vorbim despre impactul său asupra societății, despre relevanța sa în istorie, despre importanța sa astăzi sau despre orice alt aspect conexe, Francisc Munteanu este un subiect care nu încetează să genereze dezbateri și discuții. De la origini și până la influența sa asupra prezentului, Francisc Munteanu a fost un obiect de studiu și de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Francisc Munteanu și vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Artistul a decedat în anul 1993 și a fost incinerat.[4]
Distincții
Ordinul Muncii clasa a III-a (30 decembrie 1957) „cu ocazia celei de a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în îndeplinirea sarcinilor date de Partidul Muncitoresc Romîn, pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale, culturale și obștești”[5]
Mecanicul și alți oameni de azi (schițe), București, 1951 (în colab. cu Titus Popovici);
Lenta, București, 1954 (ed. revăzută, 1956; trad. sârbă, București, 1955; trad. rusă, Moscova, 1958);
În orașul de pe Mureș (roman), București, 1954 (ed. II, 1957; ed. revăzută, 1971; trad. maghiară, București, 1956; trad. germană, București, 1958);
Ciocîrlia, București, 1955 (trad. maghiară, Budapesta, 1959);
Scrisoarea, București, 1955;
A venit un om (nuvele), București, 1956 (ed. II, 1972);
Statuile nu rîd niciodată (roman), București, 1957 (ed. II, 1959; ed. III, 1962; ed. revăzută, 1971; trad. maghiară, București, 1959; trad. rusă, Moscova, 1962);
Fericitul negustor (roman), București, 1957;
Hotel Tristețe, București, 1957 (trad. rusă, Moscova, 1959);
Cerul începe la etajul 3, București, 1958 (trad. germană, București, 1964);
Nuvele, București, 1959;
Lenta, nuvele și povestiri, București, 1961;
Terra di Siena, București, 1962 (trad. maghiară, București, 1962; trad. rusă, Moscova, 1963);
Prietenul meu Adam, București, 1962;
Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965;
Reîntoarcerea (roman), București, 1967;
Profesorul de muzică. Nuvele de ieri și de azi, București, 1968;
Încotro? (roman), București, 1970;
Testamentul și alte povestiri, București, 1972;
Strada semaforului, Cluj-Napoca, 1972;
Pistruiatul (roman), București, 1976 (ed. II, 1981; trad. maghiară, București, 1979);
Dacă toți copacii ar fi la fel (roman), București, 1977;
Roșcovanul (roman), București, 1979;
Profesorul de muzică (nuvele), București, 1979;
Hoțul (roman), București, 1980;
Povestiri de război, București, 1980;
Oameni, fapte, amintiri, București, 1981;
Filiera Prahova (roman), București, 1982;
Patru zile fierbinți (roman), București, 1983;
Dincolo de ziduri (roman), București, 1983;
Cocorii zboară fără busolă (roman), București, 1984;
Oameni, fapte, amintiri (vol. II), București, 1985;
Prințesa din Sega (roman), București, 1985;
Barajul (roman), București, 1986;
Sonată în re major, București, 1987;
Scrisori din Calea Lactee (roman), București, 1989;
Cont secret (roman), Bucuresti, Odeon, 1993;
Referințe critice
S. Bratu, Cronici, 1957;
D. Micu, Romanul românesc contemporan, 1959;
I. Vitner, Prozatori contemporani, 1961;
P. Georgescu. Păreri literare, 1964;
Al. Oprea, în Luceafărul, nr. 23, 1964;
G. Dimisianu. Schițe de critică, 1966;
V. Ardeleanu, Însemnări despre proză, 1966;
N. Ciobanu, Nuvela și povestirea contemporană, 1967;
V. Ardeleanu, Opinii, 1975;
I. Bălu, în România Literară, nr. 29, 1982;
I. Simuț, în Steaua, nr. 1,1983;
C. Ungureanu, în Orizont, nr. 20, 1984;
Al. Dobreseu, în Convorbiri Literare, nr. 5, 1985;
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 613 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 2, 13 ianuarie 1958, p. 18.