Vlaicu Bârna

Vlaicu Bârna
Date personale
Născut4 decembrie 1913 Modificați la Wikidata
Vaca, Comitatul Hunedoara, azi Crișan, județul Hunedoara
Decedat11 martie 1999 (85 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, romancier, memorialist, critic literar, traducător
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București
Activitatea literară
Activ ca scriitor1934–1999
Specie literarăpoezie, roman istoric, memorii
Operă de debutCabane albe (1936)
Note
Cetățean de Onoare al Municipiului Brad, din 1996
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vlaicu Bârna (n. 4 decembrie 1913, Vaca, Comitatul Hunedoara, Transilvania, azi Crișan, județul Hunedoara – d. 11 martie 1999) a fost un poet, romancier, memorialist, critic literar și traducător român.

Biografia lui Vlaicu Bârna

Originea

Vlaicu Bârna s-a născut într-o familie de moți, la 4 decembrie 1913, la Vaca, comitatul Hunedoara, în Transilvania, localitate în care, cu o sută optzeci de ani înainte, se născuse Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei conducători ai Răscoalei de la 1784 din Transilvania.

Studii

Vlaicu Bârna a urmat cursurile Liceului „Avram Iancu” din Brad, iar apoi cele ale Facultății de Litere a Universității din București.

Activitatea literară și publicistică

Primele versuri i-au apărut publicate în revistele Azi și Viața literară, în anul 1934.

În anul 1936 a publicat placheta de poeme Cabane albe, iar în anul 1940 i-a apărut placheta Brume. Volumul Turnuri, apărut în 1945, continuă, prin tonalitate și tematică, sfera preocupărilor din anii anteriori.

Ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, la București (la 16 februarie 1941) a început să apară publicația Ardealul, sub conducerea dr. Anton Ionel Mureșeanu, secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord. Timp de patru ani, publicația „Ardealul” a atras numeroși colaboratori, care au susținut acțiunea de afirmare a drepturilor românești în Transilvania de Nord ocupată, în ciuda cenzurii aspre în vigoare. Printre colaboratorii foarte activi ai Ardealului, alături de alte nume sonore din cultura românească a epocii (Vasile Copilu-Cheatră, Ion Groșanu, Ion Herescu, Ion Vlasiu, Nicolae Brana, Coriolan Gheție, Ion Th. Ilea, Gabriel Țepelea, Mia Jaleș-Marian, Corneliu Coposu, Zaharia Boilă, Ionel Pop, Mihai Petrovici) se afla și Vlaicu Bârna. În nenumărate rânduri, publicația a fost suprimată de cenzură.

Opera

Opera originală

Volume Traduceri Lucrări publicate în periodice

Traduceri

Aprecieri

Varia

Note

  1. ^ Pe atunci, cu ortografie maghiară: Váka, iar azi, Crișan, județul Hunedoara.
  2. ^ Asociația număra în jur de 500.000 de membri. Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.
  3. ^ Profesorul Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) era tatăl viitorului preot unit și senator român (între 1992–2000) Matei Boilă.
  4. ^ a b Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.
  5. ^ Ecaterina Varga (1802–1858)
  6. ^ Horea (1731–1785)
  7. ^ “Între Capșa și Corso”, la braț cu poetul Vlaicu Bârna
  8. ^ Méliusz József (născut la Timișoara, la 12 ianuarie 1909 - decedat la 1 decembrie 1995) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară, membru corespondent al Academiei Române.

Bibliografie

Bibliografie suplimentară

Vezi și

Legături externe