August Treboniu Laurian
| August Treboniu Laurian | |||
.jpg) | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 17 iulie 1810 Fofeldea, scaunul Nocrich, Principatul Transilvaniei | ||
| Decedat | 25 februarie 1881 București | ||
| Înmormântat | Cimitirul Bellu  | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma | ||
| Ocupație | filolog, istoric, publicist și om politic | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Studii | Institutul Politehnic din Viena | ||
| Patronaj | Universitatea din București | ||
| Note | |||
| Conducător al Revoluției de la 1848 | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
August Treboniu Laurian, pe numele real Augustin Trifan, (n. 17 iulie 1810, Fofeldea, România – d. 25 februarie 1881, București, România) a fost un filolog, istoric, publicist și om politic, unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române (2 iunie 1867), secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare (1867-1876).
Originea și studiile
Tatăl lui August Treboniu Laurian a fost Pavel Trifan, preotul român unit (greco-catolic) din Fofeldea. Petru, fratele mai mare al lui August Treboniu Laurian, a urmat de asemenea cariera ecleziastică și a activat ca preot unit în Fofeldea. August Treboniu Laurian și-a efectuat studiile secundare la Sibiu. După studiile de filosofie de la Cluj, a studiat științele fizice, matematica și astronomia la Institutul Politehnic din Viena și apoi la Göttingen.
Activitate
S-a ocupat și cu studii filologice ca profesor 1842-1848 la Sf. Sava, apoi la Universitatea din București, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care publică în 1845 prima revistă de istorie românească, numită „Magazin istoric pentru Dacia”, care se adresa românilor din toate cele trei principate. Articolele acestei reviste promovează un punct de vedere naționalist privind vechimea, continuitatea și unitatea românilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Se înscrie în Frăția în 1843.
August Treboniu Laurian a fost un participant activ la Revoluția de la 1848 din Ardeal. La îndrumarea lui Nicolae Bălcescu, s-a întors în Transilvania și a contribuit la organizarea mișcării revoluționare, ca mobilizator și conducător.
Pagină din „Dictionarul limbei romane”, criticat pentru latinizarea excesivă a ortografiei românești.
În plan filologic, din dorința de a purifica limba română de influențele vecine, a încercat să reconstituie limba română din secolul al XIII-lea, dinaintea ocupației maghiare. El a pornit de la ideea că menirea omului de știință este de a servi patria prin demersul de a îndrepta limba și de a îndepărta cuvintele ce nu par corecte.
Între 1871 și 1876, în colaborare cu Ion C. Massim, profesor la Colegiul Sf. Sava, a publicat din însărcinarea Societății Academice Române „Dicționarul limbii române”, în două volume (1871-1875), în care au încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine. Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înșiși): „Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”. Partea I, două volume mari de 1864 pagini, cuprinde numai cuvinte de origine latină, cele mai multe neintrate sau ieșite din limba română. Partea a II-a este un glosar de 584 pagini, unde se află cuvintele de origine îndoielnică sau străină care, având majoritatea doar valoare de sinonime, sunt propuse a fi eliminate treptat din limba curentă. Ortografia propusă este cea etimologică, ca în limba franceză, în concordanță cu spiritul epocii, când oamenii de știință români reușiseră să elibereze limba națională din „haina slavonească” (trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin) și luptau pentru o limbă română curată. Adversarii curentului latinist și elementele alogene din societate au făcut o primire ostilă monumentalei lucrări, declarând că ortografia etimologică și parte din vocabularul propus fac limba română aproape de nerecunoscut în acest dicționar.
Cinstirea lui August Treboniu Laurian
- La Fofeldea se găsește un bust al lui August Treboniu Laurian Arhivat în 21 februarie 2007, la Wayback Machine., sculptat de Nicolaie Pascu Goia.
- În Parcul Astra din Sibiu a fost dezvelit pe data de 16 septembrie 2010 un bust al lui August Treboniu Laurian (autori sculptorul Adrian Popescu și inginer arhitect Ilie Crețu).
- La Botoșani funcționează Colegiul Național „August Treboniu Laurian”.
- În orașul Agnita din județul Sibiu funcționează Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian”.
Numismatică
- La 9 august 2010, pentru cinstirea savantului August Treboniu Laurian, la cea de-a 200-a aniversare de la naștere, Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, o monedă comemorativă din argint, de calitate proof. Moneda este rotundă și are diametrul de 37 mm. Valoarea nominală a monedei este de 10 lei. Moneda are greutatea de 31,103 grame, titlul de 999‰, iar marginea este zimțată. Tirajul emisiunii este de 1.000 de exemplare. Aversul monedei reprezintă monumentul specific latinității poporului și limbii române: «Lupa capitolina», stema României, denumirea statului emitent, ROMANIA, valoarea nominală a monedei, precum și milesimul 2010. Reversul prezintă efigia savantului Augustin Treboniu Laurian, un fragment din coperta revistei „Magazin Istoric pentru Dacia”. În partea de jos a monedei sunt gravați anii 1810 și 1881, iar circular sunt gravate cuvintele AUGUST TREBONIU LAURIAN.
Galerie de imagini
- Bustul lui August Treboniu Laurian de Nicolaie Pascu Goia, expus în Fofeldea
- Bustul lui August Treboniu Laurian expus în parcul ASTRA din Sibiu
- Realizat de Adrian Popescu
Note
- ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ În numismatică, milesimul este anul emiterii unei monede, care este gravat pe una dintre fețele acelei monedei.
- ^ „Banca Națională a României: Emisiune numismatică - monedă din argint, dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea lui August Treboniu Laurian”. Arhivat din original la 3 martie 2016. Accesat în 21 decembrie 2010.
Bibliografie
- George Barițiu, „Un monument pus lui August Treboniu Laurian”, în Observatoriul, IV, nr. 33-34
- Ioan Bianu, „Laurian”, în Revista nouă, II, 1889, nr. 2, p. 41-45
- Garabet Ibrăileanu, „A. T. Laurian”, în Epoca, 1903, 3 iulie
- Nicolae Iorga, „August Treboniu Laurian”, în vol. Oameni care au fost, Vălenii de Munte, 1911, p. 9-13
- Dimitrie Macrea, Studii de lingvistică română, București, 1970, p. 67-94
- Ilie Popescu Teiușan și Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970
- Vasile Netea, August Treboniu Laurian (1810-1881), în Publicistică IV. Scrieri istorice. 1977-1987, Editura "Petru Maior" University Press, Târgu Mureș, 2015, pp. 128-130
- Heinz Stănescu, „Poezia pașoptistă germană a lui August Treboniu Laurian”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, XIX, 1970, nr. 4
- Ioan Chindriș, „August Treboniu Laurian”, în col. George Bariț și contemporanii săi, I, București, 1973, p. 89-201
- Ioan Chindriș, „Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian”, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj, XXII, 1979, p. 179-201.
- Ioan Chindriș, „Un poem inedit de la 1848 al lui August Treboniu Laurian”, în Manuscriptum, XIX, 1988, nr.1, p.29-37.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – L
- en Encyclopedia of 1848 Revolutions: August Treboniu Lauarian Arhivat în 19 august 2006, la Wayback Machine.
- Ioan Chindriș, „Transilvanica I - Studii și secvențe istorice”, * (Cuprins)
- Emisiune numismatică - monedă din argint, dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea lui August Treboniu Laurian Arhivat în 24 noiembrie 2010, la Wayback Machine.
- Cine este cărturarul care a fondat „România liberă" Arhivat în 29 ianuarie 2013, la Wayback Machine., 21 decembrie 2012, Claudiu Padurean, România liberă
- Laurienii și "România liberă" Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 14 mai 2010, Adrian Bucurescu, România liberă
| |||||||
| Președinții Academiei Române | |
|---|---|
| Academia Română (1876-1948) | Ion Heliade-Rădulescu • August Treboniu Laurian • Nicolae Kretzulescu • August Treboniu Laurian • Ion Ghica • Dimitrie A. Sturdza • Ion Ghica • Mihail Kogălniceanu • Ion Ghica • George Barițiu • Iacob Negruzzi • Ion Ghica • Nicolae Kretzulescu • Petru Poni • Petre S. Aurelian • Ioan Kalinderu • Anghel Saligny • Iacob Negruzzi • Constantin I. Istrati • Petru Poni • Dimitrie Onciul • Iacob Negruzzi • Emil Racoviță • Ioan Bianu • Ludovic Mrazec • Alexandru I. Lapedatu • Constantin Rădulescu-Motru • Ion Th. Simionescu • Dimitrie Gusti • Andrei Rădulescu |
| Academia RPR/ Academia RSR (1948-1990) | Traian Săvulescu • Athanase Joja • Ilie G. Murgulescu • Miron Nicolescu • Șerban Țițeica (interimar) • Theodor Burghele • Cristofor Simionescu (interimar) • Gheorghe Mihoc • Ioan Anton (interimar) • Radu Voinea |
| Academia Română (1990-prezent) | Mihai Drăgănescu • Virgiliu N. Constantinescu • Eugen Simion • Ionel Haiduc • Ionel Valentin Vlad • Cristian Hera (interimar) • Ioan-Aurel Pop |
| Control de autoritate |
|  |
|---|