Simion Bărnuțiu

În lumea de astăzi, Simion Bărnuțiu este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât în ​​sfera profesională, cât și în cea personală, Simion Bărnuțiu a generat dezbateri, discuții și reflecții profunde asupra impactului său asupra societății. Pe măsură ce tehnologia și globalizarea avansează, Simion Bărnuțiu a devenit un punct central de discuție în diverse domenii, de la economie la politică, cultură și psihologie. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Simion Bărnuțiu și influența sa asupra vieților noastre, precum și implicațiile viitoare pe care le-ar putea avea.

Simion Bărnuțiu

foto 1860
Date personale
Născut21 iulie 1808
Bocșa, Sălaj
Decedat28 mai 1864
Sânmihaiu Almașului
ÎnmormântatBiserica greco-catolică din Bocșa Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
istoric
filozof
cadru didactic universitar​
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiIași[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicFracțiunea Liberă și Independentă  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Pavia
ProfesieJurist
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Simion Bărnuțiu
Mausoleul lui Bărnuțiu se află în Biserica greco-catolică din Bocșa

Simion Bărnuțiu (n. , Bocșa, Sălaj, România – d. , Sânmihaiu Almașului, Sălaj, România) a fost preot greco-catolic, om politic, istoric, filozof, și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania. Bărnuțiu a fost un personaj politic important pe scena politică a Transilvaniei în perioada revoluției pașoptiste, reușind să își exprime public față de studenții săi conceptele poltice. A susținut în lucrările sale că fiecare popor trebuie să aibă dreptul la autodeterminare prin respectarea suveranității naționale. Expresia concentrată a gândirii sale politice o constituie discursul ținut la Blaj la 2/14 mai 1848.[2]

Biografie

Născut într-o familie săracă, și-a început studiile la școala comunală de la 6 ani. După terminarea școlii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar, apoi, Academia Teologică din Blaj unde, după absolvire a fost hirotonit preot celib greco-catolic.[2] De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la Gimnaziul superior blăjean (Obergymnasium din Blaj). Nu și-a mai putut continua studiile istorice la Blaj, drept consecință a procesului împotriva episcopului Ioan Lemeni, pe care l-a inițiat. Din această cauză s-a mutat la Sibiu,[3] unde a urmat Academia Săsească de Drept timp de 3 ani. În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. Tot atunci se implică în revoluția română, fiind unul dintre principalii lideri ai mișcării de emancipare națională. Pe 14 mai 1848 a ținut un important discurs în Catedrala din Blaj, moment intrat în istorie ca Discursul de la Blaj.[4]

Revoluția odată înfrântă, Simion Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile universității din capitala austriacă până în 1853, când a trebuit să renunțe la studii, ca urmare a intervențiilor autorităților habsburgice, îngrijorate de de ideile programului său politic național și impactul acestuia asupra românilor din imperiu. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Acolo își ia doctoratul în drept, iar, apoi, revine la Viena, de unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iași să predea la universitate, invitație pe care o acceptă, fiind la Iași din decembrie 1854. Simion Bărnuțiu a rămas la Iași timp de un deceniu. În Iași a fost unul dintre principalii militanți antisemiți.[5]

În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și, apoi, la Universitatea din Iași (1860-1864), Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care, ulterior, au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mănăstirești.

Moartea și locul de veci

A murit în 28 mai 1864, la locul numit Gorgana, aparținător satului Sânmihaiu Almașului; în acel moment, Bărnuțiu, grav bolnav, era în drum spre casă, Bocșa, de la Iași, împreună cu nepotul său Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa.

Activitatea politică

Bustul lui Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei, sculptor Gavril Covalschi.

A fost unul dintre organizatorii și conducătorii Revoluției Române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea de la Blaj din 30 aprilie 1848 și la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848.

Concepe și distribuie celebrul său manifest Proclamația din 24-25 martie 1848, în care enunță principiile sale, formulate anterior, începând din anul 1842, despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.

Opera

  • Dreptul public al românilor (Iași, 1867)
  • Dreptul natural privat (Iași, 1868)
  • Dreptul natural public (1870)
  • Dreptul ginților natural și poziția politică (doctrina constituțiunii)
  • Constituțiunile statelor principale cu introducțiuni
  • Antropologia
  • Psihologia empirică
  • Enciclopedia filozofiei teoretice
  • Logica
  • Metafizica
  • Estetica
  • Știința virtuții
  • Pedagogia
  • Românii și ungurii. Discurs rostit în Catedrala Blajului, 2/14 mai 1848, cu introducere și comentar de G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924
  • Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848 , prefață de Ion Rațiu, ediție îngrijită de Ioan Chindriș, Cluj-Napoca, 1990
  • Istoria filosofiei, ediție princeps după manuscris inedit coordonată de Ioan Chindriș, I-II, Editura România Press, București, 2000-2002 (colaboratori: Ioan Chindriș, Mihai-Teodor Racovițan, Gavril Matei și Ionuț Isac)
  • Filosofia după W. T. Krug, ediție princeps după manuscris inedit, studiu introductiv de Ionuț Isac, text îngrijit, cronologie și notă asupra ediției de Ioan Chindriș, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004

Note

  1. ^ „Simion Bărnuțiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Gheorghe Bogdan-Duică, Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București 1924.
  3. ^ Corneliu Diaconovich, Enciclopedia Română, tomul I: A - Copenhaga, Editura W. Krafft, Sibiu, 1898, pp. 402-403.
  4. ^ Românii și ungurii. Discurs rostit în Catedrala Blajului, 2/14 mai 1848, cu introducere și comentar de G. Bogdan-Duică, Cluj 1924.
  5. ^ Gandirea iudaica a lui Adolphe Stern, jewishfed.ro 

Bibliografie

  • G. Bogdan-Duică, Notesul de însemnări al lui Simion Bărnuțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, II, 1923, p. 205-232.
  • G. Bogdan-Duică, Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București, 1924.
  • Alexandru Marcu, Simion Bărnuțiu și Pietro Monti. Cu o scrisoare inedită, în Omagiu lui I. Bianu, București, 1927, p. 251-256.
  • Alexandru Marcu, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian și Iosif Hodoș la studii în Italia, București, 1935.
  • Petre Pandrea, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935.
  • Enea Hodoș, Din corespondența lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu, 1944.
  • D. D. Roșca, Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944 (ed. mai recentă în vol. Oameni și climate, Cluj, 1971, p. 73-101.
  • Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967.
  • Iosif Pervain și Ioan Chindriș, Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, Editura Dacia, Cluj, 1972 (vol. II, p. 7-112).
  • George M. Marica, Discursul lui Simion Bărnuțiu din 2/14 mai 1848, în vol. Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 121-138.
  • George M. Marica, Scrierile mărunte ale lui Simion Bărnuțiu după 1850, în vol. Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p.137-215.
  • Ioan Chindriș, Opera și ideile lui Simion Bărnuțiu, în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXIX, 1989, p.21-50.
  • Ioan Chindriș, Simion Bărnuțiu, istoric al filosofiei, în "Manuscriptum", XVI, 1985, nr. 3, p. 124-137.
  • Ioan Chindriș, Simion Bărnuțiu. Suveranitate națională și integrare europeană , Cluj-Napoca, 1998.
  • Ioan Chindriș, Hermeneutica istorică a discursului lui Simion Bărnuțiu, în vol. 1848. Blajul și amintirea Revoluției, volum coordonat și ilustrat de Ioan Chindriș, Blaj, 1998, p. 33-40.
  • Ioan Chindriș, Simion Bărnțiu la 1848, în vol. Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p. 420-424.
  • Ioan Chindriș, Discursul lui Simion Bărnuțiu, în vol. Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p. 425-431.

Vezi și

Legături externe

Imagini

  • Bustul lui Simion Bărnuțiu din Blaj
    Bustul lui Simion Bărnuțiu din Blaj
  • Casa din Blaj în care a locuit Simion Bărnuțiu
    Casa din Blaj în care a locuit Simion Bărnuțiu