În acest articol, Birocrație (sistem administrativ) va fi abordat dintr-o perspectivă multidisciplinară și actualizată, pentru a analiza și înțelege exhaustiv toate aspectele legate de acest subiect. Se va face un tur al contextului istoric, al diferitelor teorii și abordări actuale, precum și al implicațiilor practice și sociale pe care le presupune Birocrație (sistem administrativ). Acesta va căuta să ofere o viziune completă și echilibrată care să permită cititorului să dobândească cunoștințe cuprinzătoare despre această problemă atât de relevantă astăzi.
Birocrație – în sens generic, este un termen care se referă fie la corpul funcționarilor publici fie la grupuri de persoane cu funcții administrative și de concepție a politicilor – care guvernează o instituție (sistemul administrativ). Din punct de vedere istoric, o birocrație a fost o administrație publică împărțită în departamente unde lucra personal care nu era ales prin vot.[1] Astăzi, birocrația este sistemul administrativ ce guvernează orice instituție mare.[2][3][4][5][6][7][8] Administrația publică din multe țări este un exemplu de birocrație.
De când a apărut în limbajul uzual, cuvântul birocrație a dezvoltat conotații negative.[9] Birocrațiile au fost criticate ca fiind ineficiente și inflexibile pentru nevoile oamenilor.[10] Efectele de-umanizatoare ale birocrațiilor excesive au devenit o temă principală în scrierile filozofului german Franz Kafka și sunt centrale în romanele Procesul și Castelul.[11] Eliminarea birocrației excesive este un concept fundamental în teoriile moderne de management [12] și apare adesea ca temă principală în campanii electorale. [13]