În lumea de astăzi, Castelul Purgly din Șofronea este un subiect care a captat atenția unui număr mare de oameni. Relevanța lui Castelul Purgly din Șofronea a devenit din ce în ce mai evidentă pe măsură ce societatea progresează în timp. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, până la influența asupra economiei și politicii, Castelul Purgly din Șofronea este un subiect care merită să fie explorat în profunzime. În acest articol, vom analiza diferite aspecte legate de Castelul Purgly din Șofronea și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom aprofunda într-o analiză completă a Castelul Purgly din Șofronea și a impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății moderne.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Castelul Purgly | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | Șofronea |
Comună | Șofronea |
Țara | ![]() |
Adresa | La 2 km V de localitate |
Edificare | |
Data finalizării | 1889 |
Clasificare | |
Cod LMI | AR-II-a-B-00653 |
Modifică date / text ![]() |
Castelul Purgly este un monument istoric aflat în localitatea Șofronea, Arad.
Pe baza unor documente se crede că data construcției castelului ar fi în jurul anului 1789.[1] Totuși, o primă mențiune documentară există abia peste un secol, în 1889, când clădirea apare într-un document ce menționează un schimb de moșii. Baronul Janos Purgly este cel care a transformat vechiul castel dându-i înfățișarea actuală. El a fost un gospodar bun și satul a prosperat pe vremea lui. La moartea sa, fiul său, László Purgly, a moștenit întreg domeniul. Fiica sa, Magdolna Purgly, s-a căsătorit cu Miklos Horthy la Arad în 1901.
În 1949 László Purgly a fost deportat la Târgu Jiu, revenind în Arad în anul 1951. Totusi, el nu se va întoarce la Sofronea, murind la subsolul casei parohiale a Bisericii Roșii din Arad, din cauza inaniției. Castelul a devenit sediu GAS și apoi CAP, ruinându-se de-a lungul anilor. După 1989 clădirea a fost achiziționată de Daniel Negrea, președintele fundației Humanitas-Gura Popii, care o renovează și deschide un ștrand termal.
Castelul, anexele și parcul ocupă o suprafață de 3,36 hectare. Corpul central, construit în stil eclectic, este inspirat din modelul Castelului Huniazilor.