În lumea de astăzi, Conacul Pataki din Deaj a căpătat o relevanță semnificativă în diferite domenii. Fie din punct de vedere academic, profesional sau personal, Conacul Pataki din Deaj a captat atenția persoanelor de toate vârstele și interesele. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Conacul Pataki din Deaj a devenit un subiect de interes larg răspândit. În acest articol, vom explora importanța și domeniul de aplicare a Conacul Pataki din Deaj, precum și implicația sa în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De la originea și până la evoluția sa de astăzi, Conacul Pataki din Deaj ne invită să reflectăm asupra semnificației sale și asupra impactului său asupra lumii în care trăim.
Reședință nobiliară (Conacul Pataki) | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°20′55″N 24°24′02″E / 46.348683°N 24.400655°E |
Localitate | sat Deaj; comuna Mica |
Țara | ![]() |
Adresa | 31 |
Edificare | |
Data finalizării | 1910 |
Clasificare | |
Cod LMI | MS-II-m-A-15654 |
Modifică date / text ![]() |
Conacul Pataki din Deaj este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Deaj, comuna Mica[1].
Deaj (maghiară Désfalva) este un sat în comuna Mica din județul Mureș, Transilvania, România. Prima menționare documentară a satului Deaj este din anii 1270–1272 cu denumirea Hagmás[2].
Conacul a aparținut familiei nobiliare Pataky de Désfalva. A fost construit la începutul secolului al XX-lea, în stil neobaroc. Naționalizat și neretrocedat în prezent adăpostește un cabinet medical individual de medicină de familie[3].