Comuna Lovrin, Timiș

În acest articol, vom pătrunde în lumea interesantă a lui Comuna Lovrin, Timiș. De la origini și până în prezent, vom explora fiecare aspect relevant care a marcat evoluția lui Comuna Lovrin, Timiș de-a lungul timpului. Vom analiza impactul acestuia asupra societății, influența sa în diverse domenii și diferitele perspective care există în jurul acestui subiect. Ne vom cufunda în multiplele sale fațete, căutând să-i înțelegem adevărata esență și rolul pe care îl joacă în viața noastră. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Comuna Lovrin, Timiș.

Lovrin
—  comună  —
Școala și biserica romano-catolică din Lovrin
Școala și biserica romano-catolică din Lovrin
Stemă
Stemă
Map
Lovrin (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°57′03″N 20°46′32″E ({{PAGENAME}}) / 45.950944°N 20.775506°E
Țară România
Județ Timiș
SIRUTA157530
Atestare documentară1466
ReședințăLovrin
ComponențăLovrin
Guvernare
 - PrimarVasile Graur​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total57,63 km²
Altitudine87 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total2.866 locuitori
 - Densitate55,93 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal307250
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lovrin (în germană Lowrin) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Localizare

Localitatea Lovrin este amplasată în partea de nord-vest a județului Timiș, la 47 km de municipiul Timișoara și 17 km est de orașul Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6 care face legatura între cele două orașe, respectiv vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la intersecția dintre trei linii feroviare. Legăturile din gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare și Timișoara, Nerău – Periam – Arad și Lovrin - Jimbolia.

Vecinii localității sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul județean 594), la sud-est Șandra (circa 10 km pe DN6) și Bulgăruș (circa 8 km pe drumul comunal 20), la sud-vest Gottlob (5 km), și la nord-vest Tomnatic (10 km).

Istorie

Localitatea Lovrin a fost atestată documentar în 1466 cu numele de Loránthalma. Mai târziu a fost cunoscută și sub numele de Lorant sau Lorantfalva. În anul 1529 a fost jefuită de turci, fapt care a determinat refugierea populației pentru o perioadă. În anul 1564 localitatea este consemnată ca proprietate privată a episcopului de Cenad. Ea începuse să fie repopulată și era locuită de sârbi care se mai aflau aici și în anul 1582. A urmat din nou o perioadă de declin, așezarea fiind aproape părăsită. Repopularea a avut loc de această dată abia după 1760. Atunci Lovrin-ul făcea parte din districtul Chichinda Mare și se supunea administrației militare care se instaurase în Banat după alungarea turcilor în 1717. Au venit aici primii coloniști bulgari, care i-au schimbat numele în Lovrinac.

Între 1785-1792 sunt consemnate primele colonizări germane, cu șvabi bănățeni aduși din Cenad și alte localități bănățene. Aceștia au primit numeroase privilegii față de populațiile băștinașe, motiv pentru care comunitățile de sârbi și bulgari au fost nevoite să plece.

În 1792, Lovrinul, împreună cu Gottlob, au fost făcute cadou de către împăratul Leopold al II-lea generalului Anton Lipthay, pentru merite deosebite în luptele împotriva turcilor. Generalul Liptay și-a construit aici un castel care-i poartă și astăzi numele. Majoritatea germană s-a păstrat până la reforma agrară din 1945.

În perioada interbelica localitatea și-a schimbat denumirea, în urma Decretului Regal nr. 17 din 9 ianuarie 1936, din Lovrin în Regele Ferdinand.[4]

În anul 1944, localitatea avea o populație de 4.000 de locuitori, mare lor majoritate germani.[5] După 1989-1991 majoritatea dintre cei rămași au emigrat, locul lor fiind luat de populația română. Conform recensământului din 2011, germanii reprezentau 2,36% din populația Lovrinului.[5]

Politică

Comuna Lovrin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Graur​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat2         
Alianța pentru Unirea Românilor1         
Uniunea Salvați România1         

Primarul comunei, Vasile Graur, face parte din PD-L iar viceprimarul din PD-L. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul România Mare 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr (2 PD) 2          
  Partidul Social Democrat 2          
  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 2          
  Partidul Conservator (PUR) 1          
  Independenți 1          

Economie

Lovrinul este unul din cele mai mari sate din județul Timiș, cu rol polarizator, de servire și influențare a satelor din jur, cu funcții agro-industriale și o clară evoluție urbană.[7]

Demografie



Componența etnică a comunei Lovrin

     Români (77,7%)

     Romi (1,81%)

     Germani (1,15%)

     Alte etnii (1,36%)

     Necunoscută (17,97%)



Componența confesională a comunei Lovrin

     Ortodocși (66,54%)

     Penticostali (7,92%)

     Romano-catolici (5,93%)

     Alte religii (0,91%)

     Necunoscută (18,7%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Lovrin se ridică la 2.866 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.223 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,7%), cu minorități de romi (1,81%) și germani (1,15%), iar pentru 17,97% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,54%), cu minorități de penticostali (7,92%) și romano-catolici (5,93%), iar pentru 18,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Personalități

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Monitorul Oficial, Partea 1, februarie 1936 (nr. 26-50) | Arcanum Newspapers” (în engleză). adt.arcanum.com. Accesat în . 
  5. ^ a b Fotoreportaj de excepție realizat în anul 1944, la Lovrin. Cum arăta serbarea elevilor germani de Școala „Banatia“ din Timișoara, 18 mai 2015, Stefan Both, Adevărul, accesat la 23 octombrie 2016
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Ioan Munteanu, Timiș. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7, p. 123
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 

Legături externe