Acest articol abordează subiectul Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect larg și variat. Vor fi prezentate diferite puncte de vedere, cercetări recente, opinii ale experților și exemple practice care vor permite cititorului să pătrundă în Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat într-un mod profund și îmbogățitor. De asemenea, vor fi analizate implicațiile și consecințele pe care Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat le poate avea în diferite domenii ale vieții, precum și posibilele soluții sau recomandări care pot fi realizate în legătură cu această problemă. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat!
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | |
![]() | |
Abreviere | PNȚCD ![]() |
---|---|
Oameni cheie | |
Președinte | Aurelian Pavelescu |
Secretar general | Odon Agoston |
Date | |
Înființat | Decembrie 1989, continuator al PNȚ (1926) |
Sediu | Bulevardul Carol I, Nr. 24, Sector 2, București |
Informații | |
Ideologie oficială | Creștin-democrație Conservatorism național[1] Monarhism Agrarianism Suveranism[2] Euroscepticism[3] |
Poziție politică | Centru-dreapta către dreapta |
Slogan politic | Renaștem pentru România ta! |
Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată (IC-D) |
Afiliere europeană | Mișcarea Politică Creștină Europeană (MPCE) |
Grup europarlamentar | Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) |
Culori oficiale | Albastru, alb și verde |
Senat | 0 / 136
|
Camera Deputaților | 0 / 330
|
Parlamentul European | 0 / 33
|
Consilieri Județeni | 0 / 1340
|
Primari | 0 / 3176
|
Consilieri Locali | 0 / 39900
|
Prezență online | |
www.pntcd.ro | |
Modifică date / text ![]() |
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (abreviat PNȚCD sau PNȚ-CD) este un partid politic neparlamentar de centru-dreapta spre dreapta din România, care se consideră continuatorul Partidului Național Țărănesc (PN-Ț/PNȚ) istoric ce a activat în Regatul României între 1926 și 1947. A făcut în trecut parte la nivel european din Partidul Popular European (PPE), iar în martie 2020 a fost primit în Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM).[4] Actualmente, partidul nu are niciun europarlamentar. De asemenea, partidul are o reprezentare politică foarte mică la nivel politic local pe țară, din punctul de vedere al totalului de aleși locali. Împreună cu Partidul Național Liberal (PNL) contemporan, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) este unul dintre cele mai vechi partide din România postdecembristă. De asemenea, până în prezent, s-au scindat două partide din PNȚCD, mai precis Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) respectiv Alianța Național Țărănistă (ANȚ).
În decembrie 1989, Corneliu Coposu a înființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) ca succesor al Partidului Național Țărănesc (PNȚ) din Perioada interbelică. Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaționala Creștin Democrată (ICD), însa a implicat și schimbarea radicală a programului partidului.
După guvernarea 1996–2000, aspru criticată, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), principalul exponent al Convenției Democrate Române (CDR), nu a reușit să obțină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral.
La alegerile parlamentare din 2000, partidul a optat să candideze într-o coaliție, al cărui prag electoral a fost prea mare pentru a putea fi atins. Partidul nu a mai intrat în Parlament și a continuat să fie marcat de lupte între diverse facțiuni și diverși lideri.
În martie 2005, partidul a fuzionat cu Uniunea pentru Reconstrucția Romaniei (URR) și și-a schimbat denumirea în Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD).[5][6]
În septembrie 2006, a revenit la vechiul nume - Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD).
La data de 21 ianuarie 2007, în funcția de președinte a fost ales omul de afaceri Marian Miluț, care a devenit membru al partidului în anul 2005. El a fost urmat de Aurelian Pavelescu. În 2011, un congres ținut în luna iunie l-a ales ca președinte pe Victor Ciorbea.[7] În septembrie, facțiunea condusă de Vasile Lupu și Aurelian Pavelescu a organizat un nou congres extraordinar al PNȚCD, contestat de către Victor Ciorbea.[8] Congresul a avut loc la București, la Palatul Parlamentului, în ziua de 17 septembrie 2011. Vasile Lupu a fost ales președinte, iar Pavelescu secretar general.[9] Ambele facțiuni își propuneau revenirea în Parlament și promovarea restaurării monarhiei în România.[7][9].
În cele din urmă, au rămas doi pretendenți pentru titlul de președinte - Pavelescu și Ciorbea. Cel dintâi a primit recunoașterea tuturor formațiunilor ca lider al partidului, în vreme ce Victor Ciorbea a părăsit partidul, aderând la Partidul Național Liberal (PNL).
Această pagină sau secțiune necesită o verificare. De verificat: în ce măsură cei doi parlamentari se puteau numi țărăniști de-a lungul mandatelor lor Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
În anul 2012, PNȚCD a semnat o alianța electorală cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și Forța Civică (FC), constituind Alianța România Dreaptă (ARD). În cadrul alianței, PNȚCD a redevenit partid parlamentar, obținând un loc de deputat (Ioan Mihăilă) și unul de senator (Valeriu Todirașcu), ambele la București.
În urma congresului din 20 aprilie 2013, partidul a fost reunificat, Pavelescu fiind ales președinte, iar aripile fiind dizolvate. În toamna anului 2013, PNȚCD a încheiat un protocol de colaborare cu Inițiativa România Liberală (IRL), fondată de liberali care au părăsit Partidul Național Liberal (PNL). În noiembrie 2013, Pavelescu a fost reconfirmat în funcție, iar fondatorii IRL: președintele fundației, Vlad Moisescu, secretar general al PNȚCD, deputatul Diana Tușa și primarul sectorului 1 al capitalei Andrei Chiliman vicepreședinți. Și fostul deputat democrat-liberal Maria Stavrositu a fost aleasă vicepreședinte, alături de fostul avocat al poporului, Gheorghe Iancu.
Întrucât în anul 2014, Forța Civică (FC) a fuzionat cu Partidul Democrat Liberal (PDL), alianța D.A. și-a încetat existența.
An | Candidat | Alianță | Primul tur | Al doilea tur | Rezultat | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Voturi | Procente (%) | Voturi | Procente (%) | ||||
1990 | Ion Rațiu | N/A | 617.007 | 4,29 / 100
|
Nu a existat | N/A | Locul 3 |
1992 | Emil Constantinescu | CDR | 3.717.006 | 31,24 / 100
|
4.641.207 | 38,57 / 100
|
Locul 2 |
1996 | Emil Constantinescu | CDR | 3.569.941 | 28,22 / 100
|
7.057.906 | 54,41 / 100
|
Ales președinte |
2000 | Mugur Isărescu | CDR 2000 | 1.069.463 | 9,54 / 100
|
Nu s-a calificat | N/A | Locul 4 |
2004 | Gheorghe Ciuhandu | N/A | 198.394 | 1,90 / 100
|
Nu s-a calificat | N/A | Locul 5 |
2009[10] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2014[11] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2019[12] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2024 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
An | Voturi | Procente (%)[a] | Senat | Camera Deputaților | Poziție | Rezultat | Guvern |
---|---|---|---|---|---|---|---|
1990 | 348.637 351.357 |
2,50 / 100
2,56 / 100
|
1 / 119
|
12 / 395
|
4 | Opoziție | Roman I (1989–1990) Roman II (1990–1991) Roman III (1991) Stolojan (1991–1992) |
1992 | 2.210.722 2.117.144[b] |
20,16 / 100
19,46 / 100
|
21 / 143
|
41 / 341
|
2 | Opoziție | Văcăroiu (1992–1996) |
1996 | 3.772.084 3.692.321[c] |
30,70 / 100
30,17 / 100
|
25 / 143
|
81 / 343
|
1 | Coaliție | Ciorbea (1996–1998) Vasile (1998–1999) Isărescu (1999–2000) |
2000 | 575.706 546.135[d] |
5,29 / 100
5,04 / 100
|
0 / 140
|
0 / 345
|
6 | Opoziție extraparlamentară | Năstase (2000–2004) |
2004 | 196.027 188.268 |
1,90 / 100
1,85 / 100
|
0 / 137
|
0 / 332
|
6 | Susținere extraparlamentară | Tăriceanu I (2004–2007) Tăriceanu II (2007–2008) |
2008[e] | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2012 | 1.239.318 1.223.189[f] |
16,71 / 100
16,51 / 100
|
1 / 176
|
1 / 412
|
2 | Opoziție | Ponta II (2012–2014) |
Opoziție | Ponta III (2014) Ponta IV (2014–2015) | ||||||
Susținere parlamentară | Cioloș (2015–2017) | ||||||
2016 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2020 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A |
2024 | 371 270 |
0,00 / 100
0,00 / 100
|
0 / 134
|
0 / 331
|
26 | N/A | N/A |