Constantin Esarcu

În articolul pe care îl prezentăm astăzi, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Constantin Esarcu. De-a lungul istoriei, Constantin Esarcu a avut un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în știință și tehnologie, Constantin Esarcu și-a pus amprenta în nenumărate domenii. În acest sens, vom explora diferite fațete ale Constantin Esarcu, evoluția sa în timp, influența sa asupra lumii moderne și posibilele implicații pe care le are pentru viitor. Alăturați-vă nouă în această călătorie prin istoria și impactul Constantin Esarcu asupra societății noastre.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Constantin Esarcu

Diplomatul Constantin Esarcu
Date personale
Născut5 noiembrie 1836
București, Țara Românească
Decedat8 iunie 1898, (62 de ani)
Govora, Regatul României
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațienaturalist, medic, pedagog, diplomat, politician
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieSorbona
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin Esarcu (n. , București, Țara Românească – d. , Govora, Mihăești, Vâlcea, România) a fost naturalist, medic, pedagog, diplomat și om politic, membru corespondent (din 1884) al Academiei Române. A absolvit Institutul Monti și Colegiul „Sfântul Sava” din București. La Paris a studiat științele naturale, iar licența în această disciplină a obținut-o în 1859 la Sorbona. În 1864 și-a luat doctoratul în medicină.

A fost unul dintre cei mai ferventi inițiatori și susținători ai acțiunilor culturale de la acea vreme, contribuind la înființarea mai multor societăți ("Ateneul Roman", "Societatea Amicilor Instrucțiunii", "Filarmonica").[1]

Biografie

În mai 1870 este numit director în Departamentul Cultelor. În perioada 1871-1873 a făcut parte din comitetul de conducere a Teatrului Național. La 25 februarie 1873 lansează propunerea de constituire a edificiului Ateneului Român și inițiază alături de Vasile A. Urechia și Nicolae Kretzulescu (Cretzulescu) campania "Dați un leu pentru Ateneu" (s-au pus în vânzare 500.000 de bilete loterie în valoare de 1 leu). În luna noiembrie 1873 este numit agent diplomatic la Roma. În această calitate a făcut publice numeroase documente, din arhivele orașelor Veneția, Milano, Florența sau Roma, referitoare la istoria românilor. Esarcu a donat Academiei Române un exemplar din Codex Bandinus, document de seamă pentru istoria catolicilor din Moldova.

A fost membru al Partidului Liberal-Conservator, pe care l-a reprezentat în calitate de senator în Parlamentul României. A deținut funcția de ministru al Afacerilor Străine (21 februarie - 26 noiembrie 1891). După o nouă perioadă (noiembrie 1891 - februarie 1893) petrecută la Roma, în calitate de Trimis Extraordinar și ministru Plenipotențiar, intră în rândurile dizidenței „drapeliste”. A lăsat moștenire întreaga sa avere Ateneului Român.[2]

Note

  1. ^ Kallestrup, Shona (). Art and design in Romania 1866-1927: local and international aspects of the search for national expression. USA: Eastern European Monographs. p. 110. ISBN 0-88033-582-3. 
  2. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent at the Romanian Academy site

Legături externe