Cornel Popa (regizor)

În articolul de astăzi vom aprofunda subiectul Cornel Popa (regizor), o problemă care a generat dezbateri și controverse în ultima vreme. De la origini și până în prezent, Cornel Popa (regizor) a fost subiect de studiu de către experți în domeniu, care au dedicat nenumărate ore de cercetare înțelegerii sale. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferite aspecte legate de Cornel Popa (regizor), de la impactul acestuia asupra societății până la posibilele soluții și alternative care au fost propuse. Obiectivul nostru este să oferim o viziune holistică și completă a Cornel Popa (regizor), oferind cititorului o analiză detaliată și riguroasă care să permită o înțelegere profundă a acestui subiect atât de relevant astăzi.

Cornel Popa
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de televiziune
regizor de teatru Modificați la Wikidata

Cornel Popa (n. , București, România – d. , București, România) a fost un regizor de televiziune român, care a realizat primul serial de televiziune (Aventurile echipajului Val-Vîrtej), a lăsat multe scenete comice („Tanța și Costel”), și a inițiat o „Istorie a teatrului universal” pentru publicul larg, folosind cei mai buni actori ai timpului.

Biografie

Cornel Popa s-a născut pe 3 februarie 1932 la București. Între 1953 - 1958 a studiat Regia de Teatru la Institutul de Artǎ Teatralǎ și Cinematograficǎ „Ion Luca Caragiale” („IATC”) din București. După absolvire a rǎmas ca asistent la „Institut”, dar a trecut repede la nou înființata Televiziune Română, unde a fǎcut pionerat, alǎturi de alți regizori de meserie, precum: Andrei Sava Bǎleanu, Victor Barna, Letiția Popa Schwartz, Andrei Brǎdeanu, David Esrig, Valeriu Lazarov, Lucian Pintilie, Cornel Todea etc.

A realizat emisiuni de diverse genuri, filmând împreunǎ cu regizorul Titi Acs sceneta comică „Tanța și Costel” de Ion Băieșu avându-i ca interpreți pe Coca Andronescu și Octavian Cotescu, în 1962, emisiuni pt. copii, d.ex. primul serial, „Aventurile Cǎpitanului Val-Vârtej” pe un scenariu de Octavian Sava (1960-1970), „Cosmin, Fiul Zimbrului” (1968), înființând pentru tineret „Clubul Tinereții”, în 1964, unde folosea ca prezentatori actori profesioniști, precum: Valentin Plătăreanu, Florian Pittiș și Mariana Mihuț, unde apǎreau poeți precum Ana Blandiana, Adrian Păunescu, dar și cântǎreți de muzicǎ ușoară, precum Margareta Pâslaru, Constantin Drăghici, Anca Agemolu, Radu Cristea, Tudor Gheorghe..., fiind și unul din realizatorii „Cerbului de Aur” de la Brașov, alături de Alexandru Bocăneț și alții, în 1969. Dar cel mai des a montat piese de teatru din repertoriul clasic, inițiind o „Istoria Teatrului universal, exemplificată prin piese precum: trageditragedia antică greacăAlcesta” de Euripide (1971), „De Ochii Lumii” (1971), „Originea și Evoluția Vehiculelor” (1973), comediileEvantaiul” de Carlo Goldoni (1974), „Castiliana” de Lope de Vega, „Doctor fără Voie” de Molière (1974), piesa romantică „Hernani” de Victor Hugo, „Bărbierul din Sevilla” de Beaumarchais, „Vannino Vannini” după romanul scriitorului francez Stendhal, „Cadavrul viu” de Lev Tolstoi (1975), „Pălăria florentină” de Eugène Labiche (1976), „Rivalii” de Richard Brinsley Sheridan (1976), „Trenul blindat” de scriitorul sovietic Vsevolod Ivanov (1972), etc., și unele din repertoriul național, precum „Sosesc de la Paris” de Tudor Mușatescu în 1977.

Fiind însa dat afara din Televiziune la sfârșitul anilor '80, cariera lui a fost întreruptă brutal, în ciuda faptului ca prestase o muncă serioasă și de calitate, fără implicările politice la ordinea zilei (nu a fost membru de partid), prin care multe alte persoane necalificate, au devenit „cunoscute”, ocupând poziții importante, muncă ce n-a fost - din păcate - apreciată la nivelul meritat, fiind forțat să-și câștige pâinea în altă parte, pe unde a putut. Astfel a montat mai multe piese de teatru la radio și prin teatre, precum Mult zgomot pentru nimic de Shakespeare, Tache, Ianke și Kadâr de Victor Ion Popa etc., la nou înființatul „Teatrul Valah” din Giurgiu.

În televiziune mai apare doar cu un singur film, „Aspirina și Piramidonul” în 1988.

A murit decepționat, de cancer, pe 1 mai 2008, la 76 de ani, la București, aproape un „anonim”.

Piese, filme și seriale regizate

Note


Legături externe