Mariana Mihuț

În acest articol, vom aborda problema Mariana Mihuț din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestei probleme. Vom explora istoria ei, implicațiile sale în societatea actuală, progresele și provocările care au apărut în jurul său, precum și opiniile experților și liderilor de opinie pe această temă. Mariana Mihuț este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în diferite domenii, așa că este crucial să ne aprofundăm în înțelegerea și analiza sa pentru a avea o viziune mai largă și îmbogățitoare asupra acestuia. Prin acest articol ne propunem să oferim o abordare detaliată și riguroasă a Mariana Mihuț, cu intenția de a contribui la cunoașterea și reflecția pe această temă.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Mariana Mihuț
Date personale
Născută (82 de ani)
Chișinău
Căsătorită cuVictor Rebengiuc (din ) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte premii
Ordinul de Onoare (2024) Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mariana Mihuț (n. , Chișinău, România) este o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce. Este căsătorită cu actorul Victor Rebengiuc, din anul 1965, cu care are un fiu, Tudor Rebengiuc (n. 1975).

Biografie

Mariana Mihuți, așa cum este trecută în acte, s-a născut în Chișinău, la data de 07 noiembrie 1942, tatăl - Pantelimon Guțu, absolvent al Acadamiei Comerciale din București, a fost contabil, mama, Elena, a lucrat ca funcționar.[1]

Studii

Cel de-al doilea Război Mondial precum și prizonieratul tatălui său îi obligă familia să se refugieze în România mai întâi la Severin, apoi la Râmnicu-Vâlcea și mai apoi la Pitești. În perioada 1949-1960 urmează cursurile Liceului „Zinca Golescu” din Pitești. A absolvitInstitutul de Teatru și Film „I. L. Caragiale” din București (1960–1964), clasa Pop Marțian - Octavian Cotescu cu examen de diplomă dublu: Natașa din „Cei din urmă” și Audrey din „Cum vă place”.[2] De altfel, alături de colegii ei - Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu - face parte din prima promoție de actori „școliți” de Octavian Cotescu.

Activitate profesională

După absolvirea Institutului este angajată, cu dispensă de „stagiu în provincie”, la Teatrul Giulești pe scenă căruia debutează cu rolul Gabby Maple din piesa „Pădurea împietrită”. Debutează în film, în anul 1965, cu rolul Martei din filmul „Pădurea spânzuraților”, rol în care a distribuit-o regizorul Liviu Ciulei.[3]

În perioada 1964-1972 este actriță la Teatrul Giulești, azi Odeon, dar are și colaborări cu Teatrul „Constantin Nottara” și cu Teatrul Național „I. L. Caragiale”.

Din anul 1972 este actrița Teatrului „Lucia Sturza Bulandra”, unde, inițial, a fost invitată să joace în piesa „Revizorul”, în regia lui Lucian Pintilie, spectacol jucat numai de trei ori, fiind interzis[4].

Interpretează numeroase roluri și în teatrul radiofonic, teatrul TV și cinematografie.

În 1973, un grup restrâns de actori ai Teatrului „Lucia Sturza Bulandra”(Mariana Mihuț, Florian Pittiș, Ion Caramitru), împreună cu formația Sfinx, realizează un spectacol de muzică și poezie, un spectacol interactiv de improvizație, ce se bazează pe legătura directă cu publicul. Spectacolul s-a produs la Casa studenților din Iași, Clubul Institutului Politehnic București sau la Liceul nr. 24[5].

Roluri în piese de teatru TV

  • "Idioata"
  • "Cadavrul viu"
  • "Aici nu doarme nimeni"
  • "Nebunia lui Pantalone"
  • "Ciuta"
  • "O scrisoare pierdută"
  • "Improvizația de la Versailles"*
  • "Îngerii triști"
  • "Ursul"
  • "D-na Ministru"
  • "Piatra din casă"

Roluri în teatru

Selecție din rolurile jucate în perioada 1963 -2004:[6]

Filmografie

Premii și distincții

  • Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Merlin", 1991
  • Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Ursul", 1992
  • Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Copilul îngropat", 1996
  • Premiul UNITER de Excelență, 1997
  • Premiul orașului București pentru "O batistă în Dunăre" , 2000
  • Premiul "Cea mai bună actriță" Brașov, 2004
  • Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Sorry", 2009
  • Premiul UNITER pentru întreaga activitate, 2017
  • Premiul UNITER pentru interpretare feminină – "Regele moare", 2018

Decorații

Afilieri

  • Membră a UNITER.

Note

  1. ^ Anca Hațiegan. „Mihuț, Mariana”. dmtr.ro. Accesat în . 
  2. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. p. Meronia. 
  3. ^ Sîrbu, Eva (). „Mariana Mihuț: Eu sunt o „pată de culoare"”. Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu. 1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 159–165. 
  4. ^ „www.societateamuzicala.ro”. Societatea muzicală. Accesat în . 
  5. ^ Stanca, George (). Pionier în POP, ROCK, FOLK: naşteri şi chiuretaje. Bucureşti: Semne. p. 50. 
  6. ^ Morariu, Mircea (). Cu și despre Mariana Mihuț. Fundația Culturală Camil Petrescu. pp. 315–328. 
  7. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 17.

Legături externe

Articole biografice

Interviuri