13 aprilie
În zilele noastre, 13 aprilie este un subiect larg discutat și dezbătut în societate. Relevanța sa a devenit din ce în ce mai evidentă odată cu trecerea anilor, iar impactul său a fost resimțit într-o varietate de domenii, de la politică la tehnologie, cultură și economie. 13 aprilie a captat atenția experților și a populației generale, generând un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor sale și căutarea de soluții la provocările pe care le prezintă. În acest articol, vom explora 13 aprilie în profunzime, analizând impactul, implicațiile și posibilele căi de abordare a acestei probleme în mod eficient.
ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie
| ◄ aprilie 2025 ► | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | ||||
13 aprilie este a 103-a zi a calendarului gregorian și ziua a 104-a în anii bisecți. Mai sunt 262 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
- 1111: Papa Pascal al II-lea, care este ținut ostatic, îl încoronează pe Henric al V-lea ca împărat al Sfântului Imperiu Roman pe baza Tratatului de la Ponte Mammolo de la Roma, care a fost încheiat sub constrângere.[1]
- 1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.[2]
- 1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia" a compozitorului german Georg Friedrich Händel.
- 1849: Ungaria a devenit republică.
- 1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
- 1862, România : A intrat în vigoare legea presei.
- 1864: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
- 1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române.
- 1889: A început să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română".
- 1904: Nava amiral a Flotei Ruse din Pacific, Petropavlovsk, a lovit o mină japoneză și s-a scufundat în timpul războiului ruso-japonez. Printre alții, au murit comandantul amiralul Stepan Makarov și cunoscutul pictor de bătălii Vassili Vereșciaghin. Printre puținii supraviețuitori se numără Marele Duce Kiril Vladimirovici Romanov.
- 1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați.
- 1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.
- 1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.
- 1939: Marea Britanie și Franța au acordat garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.
- 1941: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, s-a semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.
- 1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele celui de-al Treilea Reich au ocupat Belgradul.
- 1941: Al Doilea Război Mondial: Se semnează un pact de neutralitate între URSS și Japonia.
- 1945: Al Doilea Război Mondial: Înlăturarea ocupației germane din Viena.
- 1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.
- 1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.
- 1948: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
- 1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA.
- 1964: La Premiile Oscar, Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Cel mai bun actor, pentru filmul Crinii câmpului.
- 1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen.
- 1973: România: S-a constituit Institutul Central de Matematică.
- 1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990).
- 1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.
Nașteri
- 1519: Caterina de Medici, regină a Franței (d. 1589)
- 1570: Guy Fawkes, d. 1606)
- 1573: Christina de Holstein-Gottorp (d. 1625)
- 1732: Frederick North, Lord North, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1792)
- 1743: Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite (d. 1826)
- 1747: Louis Philippe al II-lea, Duce de Orléans (d. 1793)
- 1758: Johann von Klenau, general austriac (d. 1819)
- 1764: Laurent de Gouvion Saint-Cyr, om politic francez (d. 1830)
-
Caterina de Medici, regină a Franței -
Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite -
Laurent de Gouvion Saint-Cyr, ministru de război francez
(cropped).jpg)
- 1771: Richard Trevithick, inginer și inventator englez (d. 1833)
- 1808: Antonio Meucci, inventator italian (d. 1889)
- 1832: Juan Montalvo, scriitor ecuadorian (d. 1889)
- 1869: Pompiliu Eliade, istoric literar român (d. 1914)
- 1872: Jan Szczepanik, inginer chimist polonez (d. 1926)
- 1885: Georg Lukács, filosof, scriitor și critic literar de origine maghiară (d. 1971)
- 1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (d. 1940)
- 1895: Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei, arhiduce de Austria (d. 1952)
-
Nicolae Tonitza, pictor român -
Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat Nobel -
Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat Nobel
.jpg)
- 1901: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (d. 1981)
- 1906: Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989)
- 1919: Howard Keel, actor și cântăreț american (d. 2004)
- 1922: John Braine, scriitor englez (d. 1986)
- 1924: Stanley Donen, regizor american și coregraf (d. 2019)
- 1924: Alexandru Lungu, medic, poet, pictor și grafician român (d. 2008)
- 1927: Maurice Ronet, actor francez (d. 1983)
- 1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător și om politic român (d. 2013)
- 1930: Marcel Petrișor, profesor și scriitor român, fost detinut politic (d. 2021)
- 1931: Dan Gurney, pilot american de Formula 1
- 1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987)
- 1938: Cătălina Buzoianu, regizoare română (d. 2019)
- 1939: Paul Sorvino, actor american (d. 2022)
- 1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 2013)
- 1940: Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008
- 1940: Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română
- 1940: Max Mosley, pilot de curse auto, avocat englez (d. 2021)
-
Max Mosley, pilot englez de curse auto -
Garri Kasparov, mare maestru la șah -
Carles Puyol, fotbalist spaniol
.jpg)
- 1943: Rodica Mandache, actriță română de teatru, film și televiziune
- 1945: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană
- 1948: Drago Jančar, scriitor sloven
- 1949: Christopher Hitchens, scriitor, critic literar și jurnalist anglo-american (d. 2011)
- 1949: Ricardo Zunino, pilot argentinian de Formula 1
- 1950: Ron Perlman, actor american
- 1956: Ioan T. Morar, ziarist și poet român
- 1963: Garri Kasparov, șahist rus
- 1968: Jørn Stubberud, basist norvegian
- 1978: Carles Puyol, fotbalist spaniol
- 1988: Anderson, fotbalist brazilian
- 1990: Lodovica Comello, actriță și cântăreață italiană
Decese
- 1605: Boris Godunov, țar al Rusiei (asasinat)
- 1695: Jean de la Fontaine, autor francez (n. 1621)
- 1794: Nicolas Chamfort, scriitor francez (n. 1741)
- 1796: Gherasim Adamovici, episcop ortodox (n. 1733)
- 1853: Leopold Gmelin, chimist german (n. 1788)
-
Boris Godunov, țar al Rusiei -
Jean de la Fontaine, autor francez -
Günter Grass, scriitor german, laureat Nobel
.jpg)
- 1937: Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897)
- 1938: Archibald Belaney (Grey Owl), conservaționist canadian (n. 1888)
- 1941: Annie Jump Cannon, astronomă americană (n. 1863)
- 1943: Oskar Schlemmer, pictor, sculptor și scenograf german (n. 1888)
- 1945: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874)
- 1966: Carlo Carrà, pictor italian (n. 1881)
- 1983: Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană (n. 1908)
- 1987: Marcel Constantin Runcanu, scriitor român (n. 1947)
- 1993: Francisc Munteanu, scriitor, regizor român (n. 1924)
- 2000: Giorgio Bassani, scriitor italian (n. 1916)
- 2008: John Wheeler, fizician și educator american (n. 1911)
- 2015: Günter Grass, poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat Nobel (n. 1927)
- 2017: Zareh Baronian, arhimandrit, Biserica Armeană București (n. 1941)
- 2018: Miloš Forman, actor, scenarist, profesor și regizor de film ceh (n. 1932)
- 2020: Patricia Millardet, actriță franceză (n. 1957)
- 2022: Michel Bouquet, actor francez (n. 1925)
- 2022: Freddy Rincón, fotbalist columbian (n. 1966)
- 2022: Alexandru Șoltoianu, disident basarabean (n. 1934)
- 2025: Mario Vargas Llosa, scriitor peruan, laureat Nobel (n. 1936)
Sărbători
- În calendarul romano-catolic: Sf. Martin I, papă martir (d. 656)
- În calendarul creștin-ortodox: pomenirea sfântului mucenic Artemon
- Ziua Internationala a Rock-n-Roll-ului
Note
- ^ Chrysogonus Waddell (). Narrative and Legislative Texts from Early Cîteaux: Latin Text in Dual Edition with English Translation and Notes. Abbaye de Cîteaux. p. 429. ISBN 9789080543911.
- ^ University Lecturer in History David Abulafia (). The New Cambridge Medieval History: Volume 5, C.1198-c.1300. Cambridge University Press. p. 525. ISBN 978-0-521-36289-4.