În lumea de astăzi, Iluzie optică a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni și sectoare. Odată cu progresul tehnologiei și al schimbărilor sociale, Iluzie optică a luat un rol central în viețile noastre, influențând totul, de la modul în care comunicăm până la modul în care abordăm provocările lumii moderne. În acest articol, vom explora importanța Iluzie optică și influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății, analizând relevanța sa în sfera personală, profesională și socială. În plus, vom examina modul în care Iluzie optică a evoluat de-a lungul timpului și ce perspective ne așteaptă.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Iluzia optică (sau iluzia vizuală) reprezintă perceperea unei imagini care conduce la o estimare eronată a realității. Iluziile optice sunt studiate de psihologia percepției.
Iluzii fiziologice
Iluzia lui Ernst Mach: De remarcat modul cum sunt percepute cele două benzi de lângă zona centralăIluzia grilajului sau a lui Hermann: La intersecții parcă apar pete negre
Acestea sunt un fel de imagini remanente datorate unor puternice, contrastante alternanțe de luminozitate, de culoare, de mișcare etc. care produc o puternică stimulare a zonei optice cerebrale.
Iluzii cognitive
Aceste iluzii apar la interacțiunea diverselor idei predefinite privind lumea exterioară și care conduc la așa-numita „deducție inconștientă”. Sunt cele mai interesante și mai bine cunoscute. Nu au o cauză fiziologică, acționează la nivelul interpretării vizuale, al ipotezelor preconcepute. Au fost studiate în secolul al XIX-lea de către Hermann von Helmholtz.
Iluziile cognitive se împart în:
Iluzii de ambiguitate: Imaginile obiectelor suferă schimbări semnificative de aspect. Putem admite mai multe interpretări ale imaginii: „cubul Necker”, „vaza lui Rubin”, „iepurele-rața”
Iluzii de distorsionare: anamorfoza, „peretele de cafenea”, „iluzia Müller-Lyer”.
Purves, D.; Lotto, R.B.; Nundy, S. (). „Why We See What We Do”. American Scientist. 90 (3): 236–242.
Purves, D.; Williams, M. S.; Nundy, S.; Lotto, R. B. (). „Perceiving the intensity of light”. Psychological Review. 111: 142–158. doi:10.1037/0033-295x.111.1.142.
Renier, L.; Laloyaux, C.; Collignon, O.; Tranduy, D.; Vanlierde, A.; Bruyer, R.; De Volder, A. G. (). „The Ponzo illusion using auditory substitution of vision in sighted and early blind subjects”. Perception. 34 (7): 857–867. doi:10.1068/p5219. PMID16124271.
Renier, L.; Bruyer, R.; De Volder, A. G. (). „Vertical-horizontal illusion present for sighted but not early blind humans using auditory substitution of vision”. Perception & Psychophysics. 68: 535–542. doi:10.3758/bf03208756.
Yang, Z.; Purves, D. (). „A statistical explanation of visual space”. Nature Neuroscience. 6: 632–640. doi:10.1038/nn1059.