Inspectoratul General pentru Situații de Urgență | |
Stemă | |
Prezentare generală | |
---|---|
Fondată | 2004 |
Agenții precedente | Comandamentul Protecției Civile Corpului Pompierilor Militari |
Competență | România=15.12.2004 |
Sediu | Str. Mihai Vodă, nr. 6, sector 5, București, România |
Buget anual | 2.586.046,50 lei (2020) |
Agenția părinte | Ministerul Afacerilor Interne |
Miniștri responsabili | |
Ion Marcel Vela | |
Șefii agenției | |
Dan-Paul Iamandi, General de Brigada, Inspector General Cristian Radu, Colonel, Prim-adjunct al inspectorului general Cezar-Mihai Damian, Colonel, Adjunct al inspectorului general | |
Structuri subordonate | |
Inspectoratul județean pentru situații de urgență(I.S.U.) unitate teritorială în fiecare județ din România, are în componență 42 de centre operaționale.
Sarcini: prevenire și gestionare a situațiilor de urgență (stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, sau alte tipuri de dezastre naturale). Serviciile de urgență profesioniste sunt asigurate de către pompierii profesioniști, militari care include și Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare. I.S.U. coordonează Serviciile publice și private de urgență. | |
Prezență online | |
https://www.igsu.ro/ | |
Modifică date / text |
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (acronim: IGSU) este o structură specializată subordonată Ministerului Afacerilor Interne și încadrată cu militari și civili. Aceasta s-a înființat în 15 decembrie 2004 prin Hotărârea Guvernului României nr. 1490, fiind creată prin fuzionarea Comandamentului Protecției Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari (Departamentul Național de Pompieri).
I.G.S.U. la nivel național coordonează toate organizațiile implicate în managementul situațiilor de urgență, în concordanță cu reglementările internaționale.
I.G.S.U. prin personalul specializat din teritoriu intervine la solicitare în zona de competență, la stingerea incendiilor și în alte situații de urgență și colaborează cu autoritățile, factorii de răspundere de la instituții și agenți economici respectiv serviciile voluntare și private pentru situații de urgență, etc.
La nivel teritorial (în județe), filialele se numesc Inspectorate județene pentru situații de urgență (acronim: ISU).
.
Muzeul Foișorul de Foc din București (strada Traian, cartierul Oborul-Vechi.
Încă din anul 1859 pompierilor militari le-a revenit sarcina de a veghea la apărarea bunurilor materiale de flagelul incendiilor, dar în același timp, ca parte integrantă a armatei, erau pregătiți pentru a interveni la nevoie în apărarea țării.
Unirea Moldovei cu Țara Românească, în anul 1859, a creat premisele reorganizării armatei, potrivit noilor transformări, ca armată a statului național. Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene la București și muntene la Iași; în cursul anului 1860, toate activitățile specifice armatei au fost așezate sub o singură autoritate, conduse de generalul Ion-Emanoil Florescu având funcția de ministru de război.
De la începutul domniei Alexandru Ioan Cuza s-a preocupat intens de problemele pompierilor militari. Domnia lui Cuza are o importanță deosebită pentru istoria pompierilor. Pe vremea acestuia la 24 mai 1860, acesta a promulgat Legea pentru recompensarea ostașilor participanți la Bătălia din „Dealul Spirii” prin care a fost acordată câte o medalie de bronz cu inscripția „Pro Virtute Militari” tuturor ostașilor ce au luat parte la acel eveniment. La aceea dată în anul 1848 la București a avut loc o confruntare dintre compania de pompieri condusă Căpitanul Pavel Zăgănescu și un corp de armată al Imperiului Otoman. În memoria eroilor pompieri căzuți la datorie a fost ridicat Monumentul Eroilor Pompieri din București. Drept recunoștință pentru actul istoric care a avut loc 13 septembrie, anual, pompierii sărbătoresc Ziua Pompierilor din România.
Pompierii au devenit o instituție militarizată în anul 1874, la un an după moartea lui Alexandru Ioan Cuza, prin Decret Regal nr. 702 din 1874, care modifică Legea pentru organizarea armatei: pompierii intrau în subordinea Ministerului de Război ca unități și subunități în compunerea artileriei teritoriale. Batalionul de pompieri București devenea divizion, iar companiile din Galați, Iași și Craiova – baterii de artilerie; celelalte companii și secții de pompieri încadrau semi-baterii și “secțiuni”; instrucția se împărțea în două părți: artileristică și de pompieri. După Războiul de Independență, cele 14 baterii de pompieri-artileriști au trecut în subordinea regimentelor de artilerie până în 1912 când, prin înaltul Decret Regal nr. 2222, s-a înființat Inspectoratul Pompierilor Militari.
Procesul de reformă a instituției pompierilor s-a reluat o dată cu numirea colonelului Gheorghe Pohrib ca inspector general al pompierilor între 1920 și 1937.Pe vremea acestuia se legiferează concepția privind apărarea pasivă a teritoriului, Legea nr. 1245/1933 și Regulamentul 10 de aplicare a acesteia stabilind pompierilor atribuțiile de bază în organizarea și desfășurarea apărării pasive a teritoriului și are loc transformarea Inspectoratului Pompierilor Militari în comandament de armă, la 2 august 1929.
În acele vremuri apărea și cea mai mare asociație a pompierilor - Comitetului Tehnic Internațional al Focului(CTIF), înființată, în 1900, unde România participase ca țară fondatoare și apărea prima reviste de specialitate: „Buletinul Pompierilor Români” care funcționează și astăzi, sub numele de „Pompierii Români”.
În 15 decembrie 2004, Comandamentul Protecției Civile și Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari se unifică formând Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Anterior, aceste structuri au funcționat împreuna și între anii 1933-1945.
.
Pompierii - SMURD echipaj de prim ajutor.
Obiectivul fundamental al activității desfășurate de IGSU vizează eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor și asigurării stării de normalitate a vieții comunităților umane și este atins prin multitudinea de activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de dezastre naturale sau antropice.
În calitate de integrator al Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, creat în 2004, I.G.S.U. coordonează acțiunile instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, asigurând și funcția de punct național de contact în relația cu organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniu. Inspectoratul general și structurile teritoriale au în componență 42 de centre operaționale și peste 280 subunități operative.
Pentru gestionarea situațiilor de urgență, IGSU și structurile județene îndeplinesc misiuni de:
În cadrul inspectoratelor județene pentru situație de urgență funcționează Serviciul Medical de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele județene, regionale și cu autoritățile publice locale.
În România necesarul de personal se realizează prin instituțiile militare de învățământ care asigură formarea cadrelor cu studii superioare și medii pentru unitățile operative ale I.G.S.U. (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), viitorii pompieri profesioniști:
.
Autospeciala de Stingere AT10000 din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Cluj-NapocaServiciile de urgență profesioniste sunt asigurate de către pompierii profesioniști din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență potrivit reglementărilor specifice. La nivel național activitatea pompierilor este condusă de către un inspector general, iar în situațiile de urgență activitatea pompierilor este coordonată de Departamentul pentru situații de urgență, care funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La nivel județean activitatea pompierilor este condusă de către un inspector șef, iar în situațiile de urgență de către prefect care este coordonat operațional de către secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgenta.
Serviciile de urgență profesioniste funcționează ca inspectorate județene pentru situații de urgență și al municipiului București, având personalitate juridică. La nivelul fiecărei județ sunt constituite subunități de intervenție pentru situații de urgență.
Articol principal: Servicii de pompieri din România.Începând cu anul 2006, se înființează Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) care devine o structură funcțională în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. SMURD intervine, în general, atunci când este vorba de persoane ale căror vieți sunt puse în pericol, la cazurile care necesită descarcerarea și la incidentele unde există mai multe victime, cum ar fi dezastrele naturale sau incendiile.
Articol principal: Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.Serviciile de urgență voluntare și/sau private sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau a celui privat împotriva incendiilor și a altor calamități, în sectoarele de competență stabilite cu avizul inspectoratelor. Serviciile voluntare pentru situații de urgență (S.V.S.U.) funcționează la nivel local, iar activitatea acestora este condusă de către primar.
Articol principal: Servicii de urgență voluntare.Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de pompieri din România și cercurilor de elevi Prietenii pompierilor.
Articol principal: Concursuri profesionale ale serviciilor pentru situații de urgență..
Autoscară Mecanică din Cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Cluj-NapocaAutospecială de Terapie Intensivă Neonatala (TIM-NN) la Spitalul de Pediatrie din Cluj-Napoca
Servicii de urgență din România | |
---|---|
Concepție |
|
Organisme Sistem național |
|
Comitete pentru situații de urgență (S.U.) |
|
Servicii publice specializate |
|
Sănătate publică și servicii medicale de urgență | |
Serviciile publice comunitare S.U. |
|
Organizații protecția copilului | |
Servicii de urgență specializate | |
Alte structuri stabilite prin H.G. |
|
ONG, Voluntariat |
|
Termeni medicali și situații de urgență |
Geografia stingerii incendiilor | |
---|---|
Departament de pompieri |
Protecția civilă în Uniunea Europeană(UE) | |
---|---|
Instituții |
|
Mecaniseme | |
Instrumente |