Lacul Iezeru Mare

În zona Lacul Iezeru Mare, a existat întotdeauna un interes continuu și în creștere. Fie pentru relevanța sa în istorie, pentru impactul asupra societății actuale sau pentru influența asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, Lacul Iezeru Mare a captat atenția academicilor, experților și entuziaștilor deopotrivă. De-a lungul anilor, a fost dezbătut și analizat în detaliu, căutând să înțeleagă mai bine importanța și rolul său în lume. În acest articol, vom explora diferitele fațete și perspective ale Lacul Iezeru Mare, examinând evoluția sa în timp și impactul său astăzi. În plus, vom trece în revistă cele mai recente cercetări pe această temă, căutând să facem lumină asupra noilor tendințe și progrese care au loc în domeniul Lacul Iezeru Mare.

Iezeru Mare
Administrație
Țară/Țări România
Zona geograficăMunții Cindrel
Geografie
CoordonateNedisponibil
(Caută locul)
TipLac glaciar
Suprafața lacului3,4 ha
Altitudine1 998 m
Lungime320 m
Lățimea medie190 m
Adâncime maximă13.3 m
Localizare
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Iezerul Mare este un lac glaciar din Munții Cindrel (sud-vestul județului Sibiu, România), situat la altitudinea de 1.970 m sub vârful Cindrel (2.245 m) pe versantul nordic al platoului Cindrel. Are o origine mixtă, de subsăpare glaciară și baraj morenaic și se situează pe locul 7 în ierarhia lacurilor glaciare din România. Intră în componența rezervației naturale Iezărele Cindrelului.[1][2][3][4][5][6]

Descriere

Forma este aproape ovală. Are o lungimea de 320 m, lățimea maximă de 189 m, adâncimea maximă de 13,3 m, cea medie de 3,50 m, suprafața de 34.100 m2 (3,4 ha), volumul de apă de 118.293 m3. Malurile sunt abrupte, cu relief glaciar bine păstrat, acoperite de grohotiș și jnepeni care coboară într-o porțiune până la marginea apei. Fundul este acoperit de blocuri de stâncă și grohotiș. Alimentarea cu apă este mixtă, nivo-pluvială și din mai multe izvoare de țărm, care primăvara devin adevărate pâraie. Evacuarea apei se face printr-un emisar drenat spre nord-est, care străpunge depozitele morenaice, cu un debit de 100 l/s, sărind în cascade printre jnepeni dând naștere celui mai de seamă izvor al râului Cibin - Râul Mare (prin brațul său Râul Iezerul Mare).[1][3]

Biodiversitate

Pe pereții abrupți și stâncoși cresc plante foarte rare și chiar unicate, ca usturoiul siberian (Allium sibiricum), clopoțelul transilvănean (Campanula transsilvanica), rogozul capilar (Carex capillaris), flămânzica Draba carinthiaca, șopârliță Veronica baumgartenii și alte 40 de specii. Numeroase briofite rare ocupă zonele umbrite și mereu umede ale pereților abrupți, iar printre ele se află Racomitrium lanuginosum.[7] Lacul a fost populat cu păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss) și păstrăv indigen (Salmo trutta fario).[1]

Vezi și

Note

  1. ^ a b c Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
  2. ^ Trufaș, V. (1963). Iezerele din Munții Cindrel, Comunic. de geografie, S.N.G.R., vol. II, pp. 69-80
  3. ^ a b „Vuia Florin. Studiul reliefului glaciar și periglaciar în România. Teză doctorat, referat științific, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, 2005” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Dicționar enciclopedic. Volumul III. Editura Enciclopedică, București 1999
  5. ^ Ehlers, J.; Gibbard, P.L.; Quaternary Glaciations - Extent and Chronology: Part I: Europe; Editura Elsevier; 2004; pp. 303-304
  6. ^ Studii pentru cunoașterea resurselor de apă în vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor / spațiilor hidrografice. Bazinul Hidrografic Olt. Situația actuală a utilizării pe folosințe a resurselor de apă. Volumul 1A – Memoriu. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, 2008
  7. ^ Maria Bud. Ecoturismul în Grupa Montană Parâng. Teză de doctorat. Universitatea din București, Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Economică Și Umană. București, 2008

Bibliografie

Legături externe