Lacul Vulturilor

În zilele noastre, Lacul Vulturilor a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența asupra societății în general, Lacul Vulturilor a fost subiectul unei dezbateri, analize și reflecție constante. Relevanța sa variază de la domeniul tehnologiei la cultură, inclusiv economie și politică. Lacul Vulturilor a captat atenția oamenilor de toate vârstele și din diferite domenii profesionale, trezind un interes care depășește granițele geografice și culturale. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Lacul Vulturilor asupra vieților noastre și asupra lumii din jurul nostru, oferind o analiză cuprinzătoare care va cuprinde diverse perspective și abordări.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Lacul Vulturilor
Lacul Fără Fund
Administrație
Țară/ȚăriRomânia
JudețBuzău
Geografie
Coordonate45°30′31″N 26°8′8″E ({{PAGENAME}}) / 45.50861°N 26.13556°E
Tipperiglaciar
Suprafața lacului0,9 ha
Altitudine1.420 m
Adâncime maximă2.5 m
Localizare
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Lacul Vulturilor

Lacul Vulturilor (denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului, la o altitudine de 1.420 m, în apropierea localității Gura Siriului din comuna Siriu, județul Buzău, România și se află pe suprafața comunei Chiojdu. Adâncimea sa maximă este de 2,5 m.

Numele

Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la altitudinea de 1.420 m, în Munții Siriului. Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnată de Alexandru Vlahuță în cartea sa România pitorească, lacul ar fi un loc unde vulturii veneau primăvara să-și învețe puii să zboare. Numele de Lacul fără Fund provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului și a plecat. După un an de peregrinări, ciobanul și-ar fi regăsit bâta în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă.

Trasee

  • Traseul 1: Siriu – Satul Bontu Mare – Cătun Gura Milei – Valea Milea – Lacul Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durata: 5-6 ore
  • Traseul 2: Spre Poarta Vânturilor: Cabana Lacul Vulturilor - Lacul Sec – Șaua „Poarta Vânturilor”. Marcaj: punct roșu Durata: ½ oră
  • Traseul 3: Cascada La Șipot - Chiojdu-Lacul Vulturilor[1]. Are o lungime de circa 20 km si urmează DJ 103 P, DC 209, continuînd apoi pe "drumul nemților" până la Lacul Vulturilor
  • Traseul 4: La Lacul Vulturilor se poate ajunge prin Valea Neagra pe un traseu de 3,5-4 ore. Marcaj: Banda rosie. Traseul începe la Gura Siriului (520 m), – Dosul Muntelui , Poarta Vânturilor (1.490 m) apoi continuînd pe traseul 2 (punct rosu)
  • Traseul 5: Din localitatea Crasna (570 m). Valea Urlătoarea, Poarta Vânturilor. Marcaj: triunghi albastru Durata: 3-3,5 ore

Note

  1. ^ C.J. Buzău. „Rezervație Siriu”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

Legături externe