Limba catalană
În acest articol, vom explora impactul Limba catalană asupra societății moderne și modul în care ne-a modelat viața în moduri pe care nu ne-am fi putut imagina niciodată înainte. De la sosirea sa, Limba catalană a fost subiect de dezbateri și controverse, generând atât entuziasm, cât și îngrijorare în egală măsură. De-a lungul anilor, Limba catalană s-a dovedit a fi o forță puternică care a transformat modul în care interacționăm, comunicăm și relaționăm cu lumea din jurul nostru. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina modul în care Limba catalană a influențat diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la modul în care consumăm informații până la modul în care ne relaționăm cu ceilalți. Pregătește-te să pornești într-o călătorie fascinantă pentru a descoperi impactul Limba catalană și cum va continua să ne modeleze viitorul.
| Catalană • valenciană català • valencià | |
| Vorbită în | Andorra, Franța, Italia, Spania și alte |
|---|---|
| Regiuni | Catalonia, Franja de Ponent, Valencia, Insulele Baleare, Sardinia și alte |
| Număr de vorbitori | 7,5 milioane |
| Sistem de scriere | alfabetul latin  |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | Andorra; diverse comunități în Spania (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia) |
| Organ de reglementare | Institut d'Estudis Catalans și Acadèmia Valenciana de la Llengua |
| ISO 639-1 | ca |
| ISO 639-2 | cat |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | cat[1] |
| SIL | cat |
| Extras | |
| Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres. | |
| Răspândire în lume | |
 Europa catalanofonă | |
| Puteți vizita Wikipedia în catalană • valenciană. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia:
- Catalonia (Catalunya, Spania), unde este limbă co-oficială, alături de spaniola.
- Insulele Baleare (Illes Balears, Spania), unde este limbă co-oficială cu spaniola.
- Andorra, unde este singura limbă oficială.
- O mare parte din Valencia (País Valencià, Spania), unde este co-oficială cu spaniola, fiind numită oficial valencià (valenciană).
- Catalonia de Nord sau Roussillon (Catalunya Nord, Franța), unde catalana nu are statut oficial.
- O mică parte din Aragon, Spania (La Franja), mai ales comarqueurile Baixa Ribagorça, Llitera, Baix Cinca, și Matarranya, unde nu are statut oficial, însă și-a câștigat o anumită recunoaștere în legile aragoneze, după 1990.
- Orașul sardinian l'Alguer (Alghero, Italia), unde este co-oficială cu italiana și cu sarda.
- O mică regiune în Murcia, cunoscută ca și el Carxe, unde catalana nu are statut oficial.
Toate zonele sunt numite neoficial Països catalans (sau Țări catalane), o denumire bazată la origine pe afinitatea culturală și pe patrimoniul comun, care a fost mai târziu interpretată politic de unii.
Catalana s-a dezvoltat în secolul IX din Latina vulgară de ambele părți ale Munților Pirinei (regiunile Rosselló, Empuries, Besalú, Cerdanya, Urgell, Pallars și Ribagorça). Are trăsături comune cu galo-romana și ibero-romana și se poate spune că provine din dialectul occitan (sau roman de vest).
Limba s-a extins spre sud prin Reconquista, în mai multe faze: Barcelona și Tarragona, Lleida și Tortosa, vechiul Regat al Valenciei, și transplantat spre Insulele Baleare și orașul Alguer din Sardinia.
Vezi și
Legături externe
- Institut d'Estudis Catalans Arhivat în , la Wayback Machine.
- Raport Ethnologue pentru catalană
- Nouvinguts.com Arhivat în , la Wayback Machine. Noutăți pentru și despre noi-veniții la limba catalană
Există o Wikipedia:Catalană.
Limbile Spaniei | ||
|---|---|---|
| Limba oficială | spaniolă / castiliană (español / castellano) |  |
| Limbi cooficiale | ||
| Alte limbi autohtone | aragoneză (aragonés) • asturiană (asturianu) • extremadurană (extremeñu) • fala (fala) • occitană (occitan) | |
| Limbi indo-iraniene | assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki |  |
|---|---|---|
| Limbi italice | aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă | |
| Limbi slave | belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană | |
| Limbi baltice | ||
| Limbi celtice | ||
| Limbi germanice | afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică | |
| Limbi anatoliene | ||
| Altele | ||
| Categorisire incertă | ||
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute. | ||
