În acest articol, vom explora Otto Stern din diferite perspective, analizând importanța, impactul și relevanța acestuia în diverse contexte. De la origine până la evoluția sa de astăzi, Otto Stern a fost subiect de interes și dezbatere în rândul experților, academicienilor și pasionaților. Printr-o analiză detaliată, ne propunem să facem lumină asupra aspectelor mai puțin cunoscute ale Otto Stern, precum și să evidențiem influența acestuia în domenii atât de variate precum știința, cultura, tehnologia sau societatea în general. Cu o abordare multidisciplinară, vom aborda multiplele fațete ale Otto Stern pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Otto Stern | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [4][5][6][7][8] ![]() Żory, Voievodatul Silezia, Polonia ![]() |
Decedat | (81 de ani)[4][5][8][7][9] ![]() Berkeley, California, SUA ![]() |
Înmormântat | Sunset View Cemetery[10] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | fizician chimist cadru didactic universitar ![]() |
Limbi vorbite | limba germană limba engleză ![]() |
Activitate | |
Domeniu | fizică ![]() |
Număr Erdős | 3 ![]() |
Instituție | Universitatea din Hamburg Universitatea Berkeley din California Universitatea Carnegie-Mellon Universitatea din Rostock ETH Zürich ![]() |
Alma Mater | Universitatea din Wrocław Johanneum Breslau Universitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt ![]() |
Organizații | Videnskabernes Selskab American Philosophical Society[1] Asociația Americană pentru Progresul Științei[1] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii Academia de Științe Göttingen ![]() |
Cunoscut pentru | experimentul Stern-Gerlach ![]() |
Premii | Premiul Nobel pentru Fizică ()[2][3] Ehrendoktor der Eidgenössischen Technischen Hochschule Zürich ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Otto Stern (n. , Żory, Voievodatul Silezia, Polonia – d. , Berkeley, California, SUA) a fost un fizician german american. Împreună cu Walther Gerlach, a efectuat experimentul Stern-Gerlach; rezultatele acestuia au pus în evidență proprietăți ale sistemelor microscopice (electroni și atomi) care nu pot fi explicate în cadrul fizicii clasice. Ele ilustrează principii fundamentale ale fizicii cuantice și au dus la formularea ipotezei privitoare la existența momentului cinetic intrinsec al electronului, numit spin.
A fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică (1943), cu motivația „pentru contribuția sa la dezvoltarea metodei fasciculelor moleculare și pentru descoperirea momentului magnetic al protonului”.