În acest articol vom explora Papa Grigore al III-lea și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre. Papa Grigore al III-lea este un subiect care a stârnit interesul multor oameni în ultimii ani, deoarece acoperă o gamă largă de situații și contexte. De la influența sa în sfera personală până la importanța sa în lumea profesională, Papa Grigore al III-lea joacă un rol crucial în modul în care trăim și funcționăm în societate. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferite perspective și studii de caz legate de Papa Grigore al III-lea, cu scopul de a înțelege mai bine relevanța acestuia și modul în care ne poate afecta deciziile și acțiunile în fiecare zi.
Grigore al III-lea | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | secolul al VII-lea d.Hr. ![]() Siria antică(d), Califatul Omeiad ![]() |
Decedat | [1][2] ![]() Roma, Imperiul Roman de Răsărit[3] ![]() |
Înmormântat | Bazilica Sfântul Petru din Roma ![]() |
Religie | Biserica Catolică[4] ![]() |
Ocupație | preot catolic scriitor ![]() |
Locul desfășurării activității | Roma ![]() |
Limbi vorbite | limba latină[5] ![]() |
Activitate | |
Început de pontificat | 731 |
Final de pontificat | 741 |
Predecesor | Papa Grigore al II-lea |
Succesor | Papa Zaharia |
Modifică date / text ![]() |
Papa Grigore al III-lea (n. secolul al VII-lea d.Hr., Siria antică(d), Califatul Omeiad – d. , Roma, Imperiul Roman de Răsărit) a fost papă al Romei între 731 și 741.
Grigore a fost ales papă pe 18 martie 731. Ca și în timpul pontificatului predecesorului său, Grigore al II-lea, au avut loc conflicte majore cu Imperiul Roman de Răsărit.
În cursul crizei iconoclaste împăratul Leon al III-lea Isaurianul a fost excomunicat de Biserica de la Roma. În replică împăratul a integrat episcopatele din Sicilia, Italia Inferioară și Iliria în subordinea Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol. Ca urmare papa a rupt relațiile politice cu Bizanțul.
Totodată, longobarzii și-au continuat expansiunea pe teritoriul italian. Astfel, Grigore a fost nevoit să fie primul papă care să îi roage pe franci să îl ajute, dar intervenția militară a acestora nu a avut însă succes. Cu toate acestea legăturile francilor și germanilor cu Biserica Catolică au devenit mai strânse. Călugărul anglo-saxon Bonifacius, care în 732 a ajuns arhiepiscop, a fost trimis în 738 ca misionar în Germania.
În 732, într-o scrisoare adresată lui Bonifacius, papa Grigore al III-lea a dezaprobat mâncatul cărnii de cal.[6]
Grigore al III-lea a murit pe data de 28 noiembrie 741, care corespunde cu ziua lui în calendarul catolic.
|titlelink=
(ajutor)
Predecesor: Papa Grigore al II-lea |
Grigore al III-lea |
Succesor: Papa Zaharia |