În lumea de astăzi, subiectul Rocă sedimentară este ceva care generează mult interes și dezbatere. Cunoscut pentru impactul său în diferite domenii, Rocă sedimentară a fost subiect de studiu și analiză de către experți, cadre universitare și profesioniști din diferite domenii. De la origini și până la efectele sale asupra societății actuale, Rocă sedimentară a stârnit interesul multor oameni și a generat reflecții importante asupra importanței și relevanței sale în lumea contemporană. În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Rocă sedimentară, explorând multiplele sale fațete și oferind o viziune globală asupra semnificației și semnificației sale. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și cunoaștere despre Rocă sedimentară!
Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.(rau,fluviu)
Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile).
1. Rocile sedimentare detritice iau naștere prin fenomene mecanice de mărunțire a rocii inițiale. În urma acestui proces iau naștere clastele care sunt ulterior împărțite în funcție de dimensiunile clastelor.
Acestea se împart la rândul lor după mărimea clastelor indiferent de originea acestora în:
-lutite (argile) derivați de alterare < 39 um
-siltite particule cu dimensiuni între 39-63 um
-arenite (nisipuri) cu dimensiuni până la 2 mm
-pietriș
-grohotiș.
Diverși autori prezintă limite dimensionale diverse ale acestor clase, însă dimensiunile prezentate mai sus sunt larg acceptate în sedimentologie (sedimentologie = știința sedimentelor și a rocilor sedimentare).
Consolidarea sedimentelor duce la formarea rocilor sedimentare care la rândul lor sunt împărțite în:
În funcție de componentul principal se disting:
arkoze (feldspat și cuart)
Procesul de diageneză este care duce la transformarea sedimentelor în roci sedimentare de multe ori prin adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO3), silice amorfă (SiO2) și oxi/oxihidroxizi de Fe (FeO(OH)).
2. Rocile sedimentare de precipitare iau naștere prin precipitația soluțiilor marine saturate ca evaporite (Carbonați, Sulfați, Halogenuri etc.).
3. Roci sedimentare de origine biotică (biogene) sau Biolite Acestea se mai numesc si roci Organogene . Se formează prin activitatea organismelor, vii sau moarte, de exemplu: turba sau cărbune inferior din resturi de plante carbonizate.
4. Sedimentele reziduale sau rocile reziduale se formează din rocile descompuse de factorii chimici din atmosferă; exemple de asemenea roci sedimentare sunt: lateritul (pe seama rocilor cu conținut în fier) bauxită, (roci calcaroase) și caolinul (pe seama feldspatilor din granit, riolit, arkoze).
Rocile sedimentare sunt importante ca materiale de construcție (calcar și dolomit).
De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, cărbunii superiori: antracitul și cărbunele brun.
Rocile calcaroase conțin cantități apreciabile de bioxid de carbon, cantitate ce a fost fixată în timpi geologici din atmosferă, acesta fiind una din explicațiile conținutului redus de CO2 al atmosferei Terrei, în comparație cu planetele vecine Marte și Venus.