În zilele noastre, Radu Ciobanu este un subiect care a captat atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și al rețelelor sociale, interesul pentru Radu Ciobanu a crescut, devenind un subiect recurent de conversație în societatea actuală. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, a relevanței sale istorice sau a semnificației sale în diferite domenii, Radu Ciobanu a devenit un element omniprezent în viața noastră. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Radu Ciobanu și influența sa asupra lumii de astăzi.
Pagina „Radu Ciobanu” trimite aici.Pentru fotbalistul român vedeți Radu Eduard Ciobanu.
Radu Pompiliu Ioan Cioban s-a născut la 8 martie 1935 în Timișoara. Părinții: Silviu Cioban, avocat• Dorina Cioban, n. Demian, casnică.
Urmează „Școala Primară de Aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători”, Timișoara, ulterior Liceul C.D.Loga (pe atunci „Nikos Beloiannis” Timișoara resp. „Colegiul Național Bănățean”.[1]), absolvent al anului 1953.
Dupa Liceu studiază la Facultatea de Agronomie din Timișoara (1954-1958) fară a termina studiile. Se reorientează către Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română a Universității Babeș-Bolyai, Cluj, absoviind în 1964.
Căsătorit din 1964 cu Nicoleta Ciobanu n. Vuță († 2009), profesoară. O fiică, Lizuca, născută în 1965.
De la absolvirea facultății (1964), stabilit la Deva. Profesor de Limba și Literatura Română la Școala Generală din Dobra, jud. Hunedoara, 1964-1965, și la Liceul nr. 2 din Hunedoara, 1965-1972. Temporar – 1967-1968 – metodist pentru problemele de literatură la Casa Județeană a Creației Populare din Deva. Din 1972, scriitor profesionist. Din 1994, membru în colegiul de redacție și editorialist al revistei de etnografie și folclor „Miorița”, Deva. Din 1998 până în 2003, director al revistei de cultură „Arhipelag” din Deva. Din 2004 până în 2005, redactor-șef al revistei „Semne”, Deva.
Europa din noi, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2008
Recurs la rațiune, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2011
Călători și călătorii, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2013
Între dezastre și miracole, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2014
Povești cu păsări și pitici, Ed. Emia, Deva, 2015
Magia drumului, Ed. Limes, Cluj, 2020
Mărturisitori. Prin lumeajurnalelor intime, Ed. Limes, Cluj, 2021
Memorialiști prin vremi, Ed. Limes, Cluj, 2022
În colaborare: Radu Ciobanu & Peter Freund, Dialog peste Atlantic, Ed. Emia , Deva, 2006, ediția a doua adăugită, Ed. Bastion, Timișoara, 2010
Monica Pillat & Radu Ciobanu, Dincolo de așteptare. Dialog în larg, București, Editura Eikon, 2016.
Colaborări la volume colective
Se naște o lume. Culegere de proză românească antifascistă. Ediție îngrijită de Gheorghe Iacob și Cornel Popescu. Editura Albatros. București, 1974
Viitorul omenirii în conștiința contemporană. Realizatorul ediției Victor Isac. Editura Politică. București, 1980
Romanul românesc în interviuri. O istorie autobiografică. Antologie, sinteze bibliografice și indice de Aurel Sasu și Mariana Vartic. Vol. I, partea a II-a. Editura Minerva, București, 1985
Pagini transilvane. Publicație culturală. Istorie, literatură, etnologie, artă, civilizație. Nr.1/1993. Editată de revista „Steaua” și Redacția Publicațiilor pentru Străinătate
Acta Musei Devensis. In memoriam Ovid Densusianu. 1873-1938. Deva 1994
Antologia copilăriei. Antologie îngrijită de Paulina Popa și Maria Razba. Editura Emia, Deva, 1998
Dumitru Hurubă, De vorbă cu… Editura Eubeea, Timișoara, 1999
Tratat despre melancolie. O propunere de Violeta Dumbrăveanu. Editura Eurostampa, Timișoara, 2001
Gheorghe Jurma, Prima carte (o anchetă psiho-sociologicăpentru o viitoare istorie literară), Editura Timpul, Reșița, 2003
Între intenția autorului și interpretare. Coordonare și cuvânt înainte de Gabriela Chiciudean. Sibiu. Editura Imago, 2008
Anghel Dumbrăveanu, Lacrima de întuneric. Poeme olografe, Ediție îngrijită de Violeta Dumbrăveanu. Timișoara, Editura Eubeea, 2013
Ion Marin Almăjan, Biruit-a gândul... Epistole dintre două veacuri. Prefață de Crișu Dascălu. Studiu introductiv de Adrian Dinu Rachieru. Ediție îngrijită de Ioan David. Timișoara, Editura David Press Print, 2014
Mirela-Ioana Borchin coordonator, Despre Eugen Dorcescu. Volum omagial 75. Timișoara, Editura Mirton, 2017
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Noi, cei de la Loga, în oglinda veacului, Timișoara, Artpress, 2019
Virgil Diaconu – coordonator, Poezia canonică românească, București, Contrast, 2020
Traduceri din opera originală în alte limbi
Osușestliaevtsia mecita (selecțiuni din romanul Heralzii), Biblioteca Rumânia, București, nr.12/1978
Crepuscul/Sumerki, traducere de M. Landman și Svetlana Florințeva, Hudojestvennaia Literatura, Moskva, 1983
După-amiaza bătrânului domn/Der Nachmittag des alten Herrn, în vol. Erkundungen II. 35 rumänische Erzähler, traducere de Eva Behring.Verlag Volk und Welt, Berlin, 1985
Un fals mit – Dracula/Ein falsches Mythos – Dracula, traducere de Lizuca Popescu-Cioban, în „archenoah”, Zeitschrift zur Förderung multikultureller Beziehungen, München, nr. 1-2/1998
O revelație târzie/Megkésett felismerés, traducere de Vallasek Júlia, în „Magyar Napló” (Budapesta), nr. 4, aprilie 2009.
Referințe critice în volume
Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua revăzută și adăugită, Ed. Albatros, București, 1977
Anton Cosma, Romanul românesc și problematica omului contemporan, Ed. Dacia, Cluj, 1977
Cornel Ungureanu, Proză și reflexivitate, Ed. Eminescu, București, 1977
Marian Odangiu, Romanul politic, Ed. Facla, Timișoara, 1984
Mircea Braga, Când sensul acoperă semnul, Ed. Eminescu, București, 1985
Alexandru Ruja, Parte din întreg, Editura de Vest, Timișoara, 1994
Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, vol.I. Promoția ’70. Ed. Eminescu, București, 1995
Dumitru Micu, Istorialiteraturii române. De la creația populară la postmodernism. Ed. Saeculum, București, 2000
Maria Razba, Personalități hunedorene (sec. XV-XX). Dicționar. Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu”, Deva, 2000 & ediția a II-a revăzută și adăugită, Deva, Ed. Emia, 2004
Who’s who în România, Ediție Princeps 2002, Pegasus Press, București, 2002
Dicționar analitic de opere literare românești, vol. IV, Q-Z. Coordonare și revizie științifică: Ion Pop. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003
Academia Română, Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989, Editura Academiei, București, 2004
Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, vol. II, C-D, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005
Universitatea de Vest Timișoara, Dicționar al Scriitorilor din Banat, Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2005
Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, A-L, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006
Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timișoara literară. Dicționar bibliografic. Timișoara, Ed. Marineasa, 2007
Ioan Holban, Proza română contemporană, Iași, Ed. Achi Books, 2008
Daciana Branea în Smaranda Vultur, volum coordonat de, Banatul din memorie. Studii de caz. Timișoara, Ed. Marineasa, 2008
Al. Săndulescu, Întoarceri în timp, memorialiști români, București, Ed. Muzeul Național al Literaturii Române, 2008
Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine. 23 august 1944 – 22 decembrie 1989. Versiune revizuită și augmentată. Vol. II. București, Ed. Semne, 2009
Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Ed. Porțile Orientului, 2011
Constantin Cubleșan, Lectura. Profesiune și delectare. Cluj-Napoca. Eikon, 2013
Mioara Bahna, Aventura lecturii. Proză română contemporană. Iași, Junimea, 2013
Livia Fumurescu, Cuvântul în viață, viața în cuvânt. Cronici literare. Orăștie, Editura Emma, 2014
Viorel Marineasa, Lecturi parțiale. Librăria de nișă, Timișoara, Ed. Universității de Vest, 2014
Grațiela Benga, Cu cărțile la vedere. O privire asupra literaturii marginilor, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2015
Academia Română. Filiala Timișoara. Institutul de Studii Banatice, Enciclopedia Banatului, vol I, Literatura, Timișoara, Ed. David Press Print, 2016
Săndulescu, Al. (), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 433–437