Un om pentru eternitate (film din 1966)

Astăzi, Un om pentru eternitate (film din 1966) este un subiect care continuă să capteze atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Cu relevanța sa în lumea modernă, Un om pentru eternitate (film din 1966) a devenit un punct de discuție și dezbatere în toate sferele societății. De la impactul său asupra culturii populare până la influența sa asupra politicii și economiei, Un om pentru eternitate (film din 1966) s-a dovedit a fi un subiect de interes universal. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Un om pentru eternitate (film din 1966) și vom analiza importanța acestuia în contextul actual. De la origini până la impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, Un om pentru eternitate (film din 1966) se dezvăluie a fi un subiect complex și relevant care merită să fie examinat cu atenție.

Un om pentru eternitate
A Man for All Seasons

Afișul românesc al filmului
Titlu originarA Man for All Seasons
Gendramă
RegizorFred Zinnemann
ScenaristRobert Bolt
ProducătorFred Zinnemann
StudioHighland Films
DistribuitorColumbia Pictures
Director de imagineTed Moore
MontajRalph Kemplen
MuzicaGeorges Delerue
CostumeElizabeth Haffenden]  Modificați la Wikidata
DistribuțiePaul Scofield
Wendy Hiller
Leo McKern
Orson Welles
Robert Shaw
Susannah York
Premiera1966  (1966)
Durata120 minute
ȚaraRegatul Unit Regatul Unit
Locul acțiuniiAnglia  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
PremiiPremiul Oscar pentru cel mai bun film (Fred Zinnemann, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Paul Scofield, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (Fred Zinnemann, )
Premiul Oscar pentru cea mai bună imagine (color) (Ted Moore, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (Robert Bolt, )
Premiul Oscar pentru cele mai bune costume într-un film color (Elizabeth Haffenden] și Joan Bridge], )
National Board of Review: Top Ten Films
National Board of Review Award for Best Film]  Modificați la Wikidata
NominalizăriPremiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar (Wendy Hiller, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar (Robert Shaw, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor (Paul Scofield, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (Fred Zinnemann, )
Premiul Oscar pentru cea mai bună imagine (color) (Ted Moore, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat (Robert Bolt, )
Premiul Oscar pentru cele mai bune costume într-un film color (Elizabeth Haffenden] și Joan Bridge], )
Premiul Oscar pentru cel mai bun film (Fred Zinnemann)  Modificați la Wikidata
Buget2.000.000 $  Modificați la Wikidata
Încasări28.350.000 $[1]  Modificați la Wikidata
Parte a serieilista Vaticanului cu cele mai bune filme  Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database
Rotten Tomatoes
CineMagia
AlloCiné
Allmovie
Metacritic
MovieMeter
Elonet
Scope
Česko-Slovenská filmová databáze
Kinopoisk
The Movie Database
TV.com
elFilm
Cine.gr
PORT.hu

Un om pentru eternitate sau Un om pentru toate anotimpurile[2] (în engleză A Man for All Seasons) este un film britanic din 1966 bazat pe o piesă de teatru omonimă de Robert Bolt despre ultimii ani ai cancelarului Thomas More. A fost lansat la 12 decembrie 1966. Paul Scofield, cel care a interpretat rolul lui More la premiera piesei de teatru de la West End a primit de asemenea rolul pentru acest film. Este regizat de Fred Zinnemann, care a mai regizat anterior titluri ca High Noon sau From Here to Eternity. Filmul a câștigat șase premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film și cel mai bun actor.

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Filmul se bazează pe un scenariu de Robert Bolt, care și-a adaptat pentru ecran propria piesă de teatru despre viața marelui umanist englez Sir Thomas More, om de stat, avocat și filosof remarcabil.

Evenimentele, reproduse cu precizie pe ecran, au loc în Anglia în secolul al XVI-lea, în timpul domniei regelui Henric al VIII-lea. Complotul se bazează pe conflictul dintre regele Henric al VIII-lea și lordul cancelar Thomas More, care se încheie cu moartea acestuia din urmă.

Distribuție

Premii și nominalizări

Într-un sondaj din 1999 al Institutului Britanic de Film (BFI) filmul a fost desemnat ca fiind al 43-lea cel mai bun dintr-o listă de 100 filme britanice.[3]

Referințe și note

  1. ^ The Numbers, accesat în  
  2. ^ Mungiu-Pippidi Alina - De ce nu iau românii premiul Nobel, Editura Polirom, 2012
  3. ^ British Film Institute | The BFI 100 bfi.org

Bibliografie

  • Tudor Caranfil, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a rev. București: Litera internațional, 2008. Pag. 549, 1101, 1141.

Vezi și

Legături externe