Zagreb

În zilele noastre, Zagreb a devenit un subiect de interes general care acoperă diverse domenii ale vieții de zi cu zi. Atât la nivel personal, cât și profesional, Zagreb a stârnit multe dezbateri și a generat opinii contradictorii. De la apariția sa pe scena publică, Zagreb a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, stârnind discuții pasionate și reflecții profunde asupra influenței sale asupra societății noastre. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Zagreb și impactul acestuia asupra vieții noastre, oferind o privire detaliată și obiectivă asupra acestui fenomen care continuă să genereze controverse.

Zagreb
—  Capitala Croației  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Zagreb se află în Croația
Zagreb
Zagreb
Zagreb (Croația)
Poziția geografică
Coordonate: 45°49′N 15°59′E ({{PAGENAME}}) / 45.817°N 15.983°E
ȚarăCroaţia Croația
Atestare Modificați la Wikidata
Subdiviziuni17 districte
Guvernare
 - PrimarTomislav Tomašević] (Možemo!​, )
Suprafață[2]
 - Oraș641,29 km²
Altitudine[3]127 m.d.m.
Populație (2008)[1]
 - Oraș792.875 locuitori
 - Densitate1.224 loc./km²
 - Metropolitană1.210.517 locuitori
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal10000
Prefix telefonic01
Localități înfrățite
 - 25 orașe înfrățitelistă
Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția localității Zagreb
Poziția localității Zagreb
Poziția localității Zagreb
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Zagreb (în germană Agram, în maghiară Zágráb, latina medievală și cea modernă: Agranum, Zagrabia ori Mons Graecensis, italiană: Zagabria) este capitala Croației. Populația orașului este 792.000 de locuitori (1.100.000 în zona metropolitană). Este situat pe versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 m. Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea Adriatică.

Istoric

Orașul este atestat documentar din anul 1094, într-o diplomă prin care regele Ladislau I al Ungariei a înființat Dieceza de Zagreb. Între episcopii de Zagreb s-au numărat mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.

În anul 1669 împăratul Leopold I a înființat Universitatea din Zagreb ca academie iezuită.[4]

Economie

În Zagreb este centrul industriei metalurgice croate. În oraș este prezentă de asemenea industria textilă, industria chimică, farmaceutică, tipografică și de pielărie, prelucrarea lemnului, industria hârtiei etc.

Administrație și cultură

În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative, judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.).

Monumente

Zagreb

Personalități născute aici

Note

  1. ^ „City of zagreb 2006”. City of Zagreb, Statistics Department. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia 
  3. ^ https://it-ch.topographic-map.com/map-q9s3tj/Citt%C3%A0-di-Zagabria/?zoom=19&center=45.81225%2C15.98393&popup=45.81234%2C15.98385  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Rüegg, Walter: "European Universities and Similar Institutions in Existence between 1812 and the End of 1944: A Chronological List", in: Rüegg, Walter (Hrsg.): A History of the University in Europe. Bd. 3: Universities in the Nineteenth and Early Twentieth Centuries (1800–1945), Cambridge University Press, 2004, ISBN 978-0-521-36107-1, p. 685.

Legături externe