New York (oraș)

New York
—  Oraș  —
City of New York

Drapel
Drapel		Sigiliul autorităților din New York
Sigiliu
Stemă
Stemă
Poreclă: Marele măr, Gotham, Centrul universului, Orașul care nu doarme niciodată.
New York se află în SUANew YorkNew YorkNew York (SUA)Locația în Statele Unite ale Americii
Coordonate: 40°43′00″N 74°0′00″V ({{PAGENAME}}) / 40.71667°N 74.00000°V
ȚarăStatele Unite ale Americii
StatNew York
ComitateBronx
Brooklyn
Manhattan
Queens
Staten Island
Fondat1624
Numit dupăIacob al II-lea al Angliei
ComponențăThe Bronx
Guvernare
 - TipPrimar-consiliu
 - PrimarEric Adams] (Partidul Democrat, 1 ianuarie 2022)
Suprafață
 - Total1.214,7 km²
Altitudine11 m.d.m.
Populație (1 aprilie 2010)
 - Oraș9.175.133 locuitori
 - Densitate11,63 loc./km²
 - Urbană19.223.567 locuitori
 - Metropolitană21.006.798 locuitori
Fus orarEST (-5)
 - Ora de vară (DST)EDT (-4)
Cod poștal10000–10499
Prefix telefonic212
Localități înfrățite
 - 23 orașe înfrățitelistă
Prezență online
www.nyc.gov
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Locația orașului New York în statul New YorkLocația orașului New York în statul New YorkLocația orașului New York în statul New York
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Orașul New York (în engleză: „The City of New York” sau „New York City”; pronunție: ) este cel mai populat oraș din Statele Unite ale Americii, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Este situat în statul New York, prescurtat NY și are statutul de cel mai mare oraș al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea și primul oraș capitală al statului și locul de numire a lui George Washington ca primul președinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante orașe din lume datorită influenței sale globale din mass-media, educație, divertisment, artă, și modă. Orașul este de asemenea și un centru important al afacerilor externe,găzduind sediul Organizației Națiunilor Unite.

New York este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens, și insula Staten Island. Cu peste 8.5 milioane de rezidenți pe o arie de 830 km², New York este metropola cu cea mai mare densitate de locuitori din Statele Unite.

Rețeaua de străzi din Manhattan este de forma unei table de șah, cu străzi orientate est-vest și nord-sud, întretăiate în unghi de 90°. Există 155 străzi est-vest și 12 străzi nord-sud.

Multe dintre cartierele și monumentele orașului au o popularitate foarte mare în întreaga lume. Statuia Libertății primea milioanele de emigranți ce veneau în America la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Strada Wall Street din Manhattan este un centru financiar important încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, si este sediul bursei americane New York Stock Exchange (NYSE). Orașul găzduiește de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzând Empire State Building. Turnurile gemene World Trade Center din Manhattan au fost distruse în atentatele din 11 septembrie 2001.

Simbol al visului american, New York a atras oameni din toate colțurile lumii și din toate categoriile sociale. Conform unei statistici efectuate de Forbes, în 2016 marele oraș găzduia 79 de miliardari, fiind pe primul loc în lume din acest punct de vedere.

Istoric

Lower Manhattan în 1660, când făcea parte din Nieuw Amsterdam (Nordul este spre dreapta).

Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524, de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în serviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême). Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei așezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerțul de blănuri, denumită mai târziu „Noul Amsterdam“, situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susținea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$. În 1664, orașul a fost cucerit de către englezi și redenumit New York, după Ducele englez de York și Albany. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanță), în schimb Anglia obținând New York-ul. Până în anul 1700, populația lenapilor a scăzut la 200.

Importanța New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înființată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea. Orașul a devenit locul de desfășurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independență american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul președinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street.

În timpul secolului al XIX-lea, orașul a fost transformat intens, datorită imigrării și dezvoltării. În anul 1835 New York-ul întrecuse deja demografic Philadelphia, devenind astfel cel mai mare oraș din America.

Geografie

Imagine din satelit arătând centrul zonei metropolitane. Peste 10 milioane de oameni locuiesc aici.

Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston. Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat orașul să crească în importanță din punct de vedere al comerțului. O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.

Râul Hudson curge prin Valea Hudson și Golful New York. Între orașul New York, și Troy (un orășel din New York), râul se transformă într-un estuar. Hudson separă orașul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound și separă The Bronx și Manghattan de Long Island. Râul Harlem, ce se află între East River și râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.

Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeței pământului este cel mai accentuată în Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 și 1980. O parte din variațiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan.

Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km². Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

Climat

Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenților de aer rece ce vin din centrul Americii de Nord. Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare an. Temperatura oscilează primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821 fiind un bun exemplu.

Peisajul urban

Arhitectură

Empire State Building (dreapta) și Chrysler Building, sunt unele dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii în stil Art Deco.

Tipul de clădiri cel mai frecvent asociate cu New York-ul sunt zgârie-norii. În New York se găsesc în jur de 4493 zgârie-nori, mai mult decât în orice alt oraș din lume. Fiind înconjurat aproape în întregime de apă, densitatea sa mare, și capacitățile comerciale ale orașului în diferitele sale zone au dus la apariția celui mai mare număr de clădiri de birouri și blocuri de apartamente din lume.

Clădirile din New York prezintă numeroase stiluri arhitecturale importante. Printre acestea se află și Woolworth Building (1913), un zgârie-nori în stil neogotic ce prezintă numeroase detalii la scară mare, caracteristice acestui stil, ce pot fi observate de la câteva sute de metri distanță. În 1916 a fost adoptată Reforma Zoning ce limita construcția zgârie-norilor la un anumit procent pe o zonă definită, pentru a permite luminii soarelui să ajungă până la nivelul de jos. Construcția în stil Art Deco a Chrysler Building (1930) cu al său vârf conic și cupolă din oțel este una dintre clădirile ce respecta prevederile propuse de Reforma Zoning. Clădirea este considerată de către mulți istorici ca fiind cea mai măreață clădire a New York-ului, cu ornamentațiile sale distinctive.Un exemplu extrem de important al stilului internațional în Statele Unite este Seagram Building (1957), ieșind în evidență datorită fațadei sale ale cărei grinzi de culoare bronz sunt lăsate la vedere. Condé Nast Building (2000) este un exemplu de zgârie-nori construiți în stilul verde, sau stilul eco din America.

Zonele administrative

New York-ul este alcătuit din cinci zone administrative (engleză: boroughs), o formă de guvernare aparte. Aceste zone sunt și ele la rândul lor alcătuite din mii de cartiere, multe dintre care au propria lor istorie și semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi fost orașe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan și The Bronx) ar fi fost printre primele zece cele mai populate orașe din Statele Unite.

Cele cinci zone administrative: Manhattan, Brooklyn, Queens, The Bronx, Staten Island

Orașe înfrățite

Există zece orașe înfrățite cu New York-ul, dintre care nouă au fost recunoscute de către Sister Cities International (SCI). Data indică anul în care orașele s-au înfrățit.

Țara Orașul Județ / Sector / Regiune / Stat Data
China Beijing Beijing 1980
Republica Dominicană Santo Domingo Distrito Nacional 1983
Egipt Cairo Governoratul Cairo 1982
Ungaria Budapesta Budapesta 1992*
Israel Ierusalim Districtul Ierusalim 1993
Italia Roma Lazio 1992
Japonia Tokio Prefectura Tokio 1960
Spania Madrid Comunidad de Madrid 1982
Africa de Sud Johannesburg Gauteng 2003
Marea Britanie Londra Londra Mare 2001
2003

* nu a f. ales de SCI

Demografie

New York-ul este cel mai populat oraș din Statele Unite, în 2007 populația sa estimată fiind de 8.274.527 (în 1990 acesta fiind de 7,3 milioane). Aceasta reprezintă aproximativ 40% din populația totală a statului New York, și un procent similar din totalul populației metropolitane. În ultimul deceniu, populația orașului a crescut, demografii estimând că populația New York-ului va ajunge la 9,2 - 9,5 milioane până în 2030. Două dintre caracteristicile demografice importante ale orașului sunt densitatea și diversitatea culturală. Densitatea New York-ului este de 10.194 loc./km², fiind astfel municipalitatea cu peste 100.000 locuitori și cu cea mai mare densitate din Statele Unite. În Manhattan densitatea ajunge la 25.846 loc./km², cea mai mare din oricare stat din S.U.A.

New York-ul are o diversitate covârșitoare. De-a lungul istoriei sale, orașul a fost un punct de stabilire al imigranților. Astăzi, 36% din populația sa este născută în altă țară. Singurele orașe americane ce depășesc acestă proporție sunt Los Angeles și Miami. Totuși, în timp ce în aceste orașe există naționalități majoritare, în New York imigranții din nicio singură țară sau regiune nu sunt majoritari. Primele 10 țări de origine ale majoritatea imigranților sunt Republica Dominicană, China, Jamaica, Guiana, Pakistan, Ecuador, Haiti, Trinidad-Tobago, Columbia și Rusia. Aproximativ 170 de limbi sunt vorbite în New York.

Criminalitatea

Criminalitatea a crescut vertiginos în anii 1980 și începutul anilor 1990, ca urmare a epidemiei de crack ce lovise orașul, dar până la începutul secolului al XXI-lea rata criminalității a cunoscut o scădere dramatică, iar din anul 2005 orașul este recunoscut ca având cea mai mică rată de criminalitate din toate cele 25 de orașe mari din S.U.A. În 2002 New York avea aproape aceeași rată de criminalitate ca orașul Provo, din statul Utah, și era catalogat ca cel de-al 197-lea din punct de vedere al criminalității, din toate cele 216 orașe americane cu peste 100.000 de locuitori. Crimele violente au scăzut cu mai mult de 75% din 1993 până în 2005, continuând să scadă, în timp ce în restul tării aceasta creștea. În anul 2005 numărul omuciderilor ajunsese la cel mai mic nivel al său încă din 1963. În anul 2007 în New York s-au înregistrat mai puțin de 500 omucideri, pentru prima dată de când s-au publicat date despre rata criminalității, în 1963.

Sociologii și criminologii nu au reușit să ajungă la un răspuns cu privire la motivul pentru care orașul a cunoscut acestă scădere dramatică a ratei criminalității. Unii atribuie acest fenomen noilor măsuri luate de către New York City Police Department. Alții explică faptul că sfârșitul epidemiei de crack și schimbările demografice ar fi cauza.

Crima organizată a fost dintotdeauna asociată cu New York-ul, începând cu grupările Forty Thieves și Roach Guards din Five Points, Manhattan, din anii 1820. Secolul al XX-lea a cunoscut o creștere a puterii Mafiei, dominată de Cele Cinci Familii. Grupări incluzând Black Spades au crescut și ele spre sfârșitul secolului XX.

Educația

Keating Hall din Universitatea Fordham⁠(d), sectorul The Bronx.

Sistemul public de învățământ al orașului este cel mai mare din America. În jur de 1,1 milioane de elevi învață în peste 1.200 de școli diferite. Există aproximativ 900 de școli private, unele dintre ele fiind printre cele mai prestigioase din S.U.A. Deși nu este văzut în mod special ca fiind un oraș axat pe învățământ, în New York se găsesc aproximativ 594.000 de studenți, mai mult decât în orice alt oraș din Statele Unite. În 2005, trei din cinci locuitori ai Manhattan-ului erau absolvenți de facultate, iar unul din patru avea pregătire de specialitate, formând astfel unul dintre cele mai mari numere de rezidenți cu studii superioare din orice oraș american.

Biblioteca Publică din New York, având cel mai mare sistem de biblioteci publice din țară, servește Manhattanul, The Bronx și Staten Island. Queens este servit de către Librăria Publică "Queens Borough", aceasta fiind al doilea sistem de biblioteci publice ca mărime, iar Biblioteca Publică din Brooklyn servește Brooklyn-ul. Biblioteca Publică din New York are, de asemenea, câteva biblioteci de cercetare, printre care și "Arthur Schomburg" Center for Research in Black Culture .

Transportul

New York este locul unde se găsesc două dintre cele mai aglomerate stații de metrou din S.U.A., incluzând Grand Central Terminal (văzut aici).

Transportul în comun este de departe principalul mod de călătorie al newyorkezilor. Aproximativ una din trei persoane ce folosesc transportul în comun din Statele Unite, și două treimi din călătorii cu metroul locuiesc în New York și suburbiile sale. Acest lucru fiind în contrast cu restul țării, unde 90% din populație folosește propriile automobile pentru a ajunge la locul de muncă. New York este singurul oraș din Statele Unite unde mai mult de jumătate din populație nu deține o mașină (în Manhattan, mai mult de 75% din rezidenți nu au mașină; la nivel național procentajul e de 8%).

Personalități marcante

Articol principal: Listă de personalități născute în orașul New York.

Atracții turistice

Referințe

  1. ^ https://www.nyc.gov/office-of-the-mayor/index.page, accesat în 12 februarie 2023  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ 2010 U.S. Gazetteer Files, accesat în 9 iulie 2020 
  3. ^ „2000 Census: US Municipalities Over 50,000: Ranked by 2000 Density” (în engleză). Demographia. 
  4. ^ „Annual Estimates of the Population of Combined Metropolitan Statistical Areas: 1 aprilie 2000 to 1 iulie 2006” (în engleză). U.S. Census Bureau. Accesat în 26 iulie 2007. 
  5. ^ Top 10 – Orașele miliardarilor, în 2016
  6. ^ „Gotham Center for New York City History“
  7. ^ Rankin, Rebecca B., Cleveland Rodgers (1948). New York: the World's Capital City, Its Development and Contributions to Progress. Harper. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  8. ^ Documentul achiziționării, care a fost trimis la Amsterdam, se găsește în arhivele naționale olandeze din Haga.
  9. ^ Miller, Christopher L., George R. Hamell, C. L.; Hamell, G. R. (septembrie 1986). „A New Perspective on Indian-White Contact: Cultural Symbols and Colonial Trade”. The Journal of American History (în engleză). 73 (2): 311–328. doi:10.2307/1908224. ISSN 0021-8723. JSTOR 1908224. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Mentenanță CS1: Dată și an (link)
  10. ^ Homberger, Eric (2005). The Historical Atlas of New York City: A Visual Celebration of 400 Years of New York City's History. Owl Books. pp. p. 34. ISBN 0805078428. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  11. ^ "Gotham Center for New York City History" Timeline 1700-1800
  12. ^ Moore, Nathaniel Fish (1876). An Historical Sketch of Columbia College, in the City of New York, 1754-1876 (în engleză). Columbia College. pp. p. 8. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  13. ^ „Votul poporului: Primul discurs de inaugurare al președintelui George Washington (1789)” (în engleză). U.S. News and World Report. Accesat în 28 mai 2007. 
  14. ^ Washington, D.C. este la 367 km de New York City, iar Boston la 349 km - Google Maps
  15. ^ „Informații despre estuarul râului Hudson” (în engleză). 
  16. ^ Gillespie, Angus K. (1999). Twin Towers: The Life of New York City's World Trade Center (în engleză). Rutgers University Press. pp. p. 71. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  17. ^ Lopate , Phillip (2004). Waterfront: A Walk Around Manhattan (în engleză). Anchor Press. ISBN 0385497148. 
  18. ^ „Land Use Facts”. New York City Department of City Planning. Arhivat din original la 30 martie 2007. Accesat în 13 martie 2007.  Suprafața totală a New York-ului este de 1.214,4 km². 414,09 km² din aceștia sunt apă, iar 831,4 km² uscat.
  19. ^ a b „The Climate of New York”. New York State Climate Office. Accesat în 27 martie 2007. 
  20. ^ „Study for Woolworth Building, New York”. World Digital Library. 10 decembrie 1910. Accesat în 25 iulie 2013. 
  21. ^ Fischler, Raphael (1998). „The Metropolitan Dimension of Early Zoning: Revisiting the 1916 New York City Ordinance”. Journal of the American Planning Association. 64(2). 
  22. ^ Ward, Candace (2000). New York City Museum Guide. Dover Publications. pp. p. 72. ISBN 0-486-41000-5. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  23. ^ „NYC's Sister Cities”. Sister City Program of the City of New York. 2006. Arhivat din original la 14 septembrie 2008. Accesat în 14 noiembrie 2006. 
  24. ^ „New York City Population Projections by Age/Sex and Borough, 2000-2030” (PDF). New York City Department of City Planning. decembrie 2006. Arhivat din original (PDF) la 12 ianuarie 2007. Accesat în 27 martie 2007.  See also Roberts, Sam (February 19, 2006). „By 2025, Planners See a Million New Stories in the Crowded City”. New York Times. Accesat în 2006-07-19.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  25. ^ US-13S&-CONTEXT=gct United States -- Places and (in selected states) County Subdivisions with 50,000 or More Population; and for Puerto Rico Arhivat în 5 octombrie 2008, la Wayback Machine., United States Census Bureau United States Census, 2000. Accessed June 12, 2007.
  26. ^ "Population Density" Arhivat în 10 februarie 2007, la Wayback Machine., Geographic Information Systems - GIS of Interest. Accessed May 17, 2007. "What I discovered is that out of the 3140 counties listed in the Census population data only 178 counties were calculated to have a population density over one person per acre. Not surprisingly, New York County (which contains Manhattan) had the highest population density with a calculated 104.218 persons per acre."
  27. ^ „Census 2000 Data for the State of New York”. U.S. Census Bureau. Accesat în 19 iulie 2006. 
  28. ^ „Nu spuneți New York-ului, dar criminalitatea crește” (în engleză). Arhivat din original la 23 octombrie 2021. Accesat în 5 aprilie 2008.  Text "Law Enforcement News" ignorat (ajutor)
  29. ^ Langan, Patrick A. (October 21, 2004). „Remarcabila scădere a criminalității din New York” (PDF) (în engleză). Istituto Nazionale di Statistica (Italy). Arhivat din original (PDF) la 2008-02-16. Accesat în 2007-05-22.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  30. ^ Johnson, Bruce D., Andrew Golub, Eloise Dunlap (2006). „The Rise and Decline of Hard Drugs, Drug Markets, and Violence in Inner-City New York”. În Blumstein, Alfred, Joel Wallman. The Crime Drop in America. Cambridge University Press. ISBN 0-521-86279-5. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) ; Karmen, Andrew (2000). New York Murder Mystery: The True Story Behind the Crime Crash of the 1990s. NYU Press. 0814747175. 
  31. ^ Lardner, James, and Thomas Reppetto (2000). NYPD: A City and Its Police. Owl Books. pp. pp. 18–21. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link) Mentenanță CS1: Text în plus (link)
  32. ^ „School Enrollment by Level of School and Type of School for Population 3 Years and Over” (MS Excel). New York City Department of City Planning. 2000. Accesat în 26 martie 2007. 
  33. ^ „Private School Universe Survey”. National Center for Education Statistics. Accesat în 5 iunie 2007. 
  34. ^ „New York in Focus: A Profile from Census 2000” (PDF). Brookings Institution. noiembrie 2003. Accesat în 17 noiembrie 2006. 
  35. ^ McGeehan, Patrick (August 16, 2006). „New York Area Is a Magnet For Graduates”. The New York Times. Accesat în 2007-03-27.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  36. ^ a b „Nation's Largest Libraries”. LibrarySpot. Accesat în 6 iunie 2007. 
  37. ^ a b c „NHTS 2001 Highlights Report, BTS03-05” (PDF). U.S. Department of Transportation, Bureau of Transportation Statistics. 2001. Arhivat din original (PDF) la 14 mai 2005. Accesat în 21 mai 2006. 
  38. ^ „The MTA Network: Public Transportation for the New York Region”. Metropolitan Transportation Authority. Arhivat din original la 30 decembrie 2011. Accesat în 17 mai 2006. 
  39. ^ Pisarski, Alan (October 16, 2006). „Commuting in America III: Commuting Facts” (PDF). Transportation Research Board. Accesat în 2007-03-27.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Legături externe

Materiale media legate de New York City la Wikimedia Commons

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre New York (oraș)


Orașul New York
Istorie · Guvern · Geografie · Demografie · Economie · Mass media · Cultură · Transporturi · Turism · Sport · Clădiri și arhitectură · Muzee · Educație · Cele Cinci Diviziuni (The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens, Staten Island) · Liste legate de orașul New York Steagul oraşului New York

Portal
-- Primele 50 cele mai mari orașe ale Statelor Unite ale Americii după populație -- Drapelul SUA
   
  1. New York
  2. Los Angeles
  3. Chicago
  4. Houston
  5. Philadelphia
  6. Phoenix
  7. San Antonio
  8. San Diego
  9. Dallas
  10. San Jose
  1. Jacksonville
  2. Indianapolis
  3. San Francisco
  4. Austin
  5. Columbus
  6. Fort Worth
  7. Charlotte
  8. Detroit
  9. El Paso
  10. Memphis
  1. Baltimore
  2. Boston
  3. Seattle
  4. Washington
  5. Nashville
  6. Denver
  7. Louisville
  8. Milwaukee
  9. Portland
  10. Las Vegas
  1. Oklahoma City
  2. Albuquerque
  3. Tucson
  4. Fresno
  5. Sacramento
  6. Long Beach
  7. Kansas City
  8. Mesa
  9. Virginia Beach
  10. Atlanta
  1. Colorado Springs
  2. Omaha
  3. Raleigh
  4. Miami
  5. Cleveland
  6. Tulsa
  7. Oakland
  8. Minneapolis
  9. Wichita
  10. Arlington
Drapelul SUA

(United States Census Bureau 2010)


Control de autoritate