În acest articol, vom explora și analiza impactul Albăstrea în diferite contexte și domenii. De la apariția sa, Albăstrea a generat o serie de dezbateri și controverse care au pătruns în diverse sfere sociale și culturale. De-a lungul istoriei, Albăstrea a lăsat o amprentă de neșters asupra vieții oamenilor, a gândurilor și acțiunilor lor. Vom aprofunda în cele mai relevante aspecte, examinând modul în care Albăstrea a modelat și transformat lumea în care locuim, precum și multiplele interpretări la care a dat naștere. Acest articol urmărește să ofere o perspectivă largă și multidisciplinară asupra Albăstrea, invitând cititorul să reflecteze asupra semnificației și influenței sale asupra societății actuale.
Albăstreaua (lat. Centaurea cyanus) este o specie de plante erbacee anuală, erectă, înaltă de 0,5–1 m, cu peri pe organele aeriene din familia Asteraceae, ce crește în Europa.
Albăstreaua este denumită și albăstrică, albăstriță, vinețea, vinețică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului, clopoțel, floare-vânătă, iarba frigurilor, măturice, tătăișă vânătă[2].
Numele de „Albăstrea” este uneori eronat folosit și pentru Cicoare.
Compoziție chimică: poliene (centaur X), poliene (centaur Y); substanțe amare: centaurina (cnicina); un glicozid: cicorina, mucilagii, tanin, un antocian glicozidic: cianina, antocianidine, săruri de potasiu și mangan[3].
Substanțele active importante: centaurina, pelargonină, cianină, tanin[2].
Albăstrelele se folosesc, în principal, în tratametele legate de inflamațile ochilor, în conjuctivite, în inflamații ale pleoapelor[2].
Preparatele din albăstrele se folosesc și ca diuretic.
Potrivit specialiștilor, produsul terapeutic pe bază de albăstrele, acționează pe trei direcții: calmant, diuretic, astringent[2].
Materiale media legate de albăstrea la Wikimedia Commons